Din cuprinsul articolului
Sănătatea orală este o fereastră către starea generală de sănătate a unei persoane. Probleme precum bolile gingivale, halitoza, cariile sau lipsa dinților pot avea un impact negativ nu doar asupra abilității noastre de a mânca și de a vorbi, dar și asupra aspectului, respectiv stimei de sine. Ȋn cazuri grave, pot contribui la probleme de sănătate mult mai serioase, inclusiv boli de inimă, gastro-intestinale, diabet și complicații în sarcină. Prin urmare, este esențial să înțelegem că o gură sănătoasă este un pas crucial spre menținerea unei stări generale de bine. Din acest motiv, tema aleasă pentru Ziua Internațională a Sănătății Orale 2024 este ,,O gură fericită ȋnseamnă un corp fericit”.
,,Controlul periodic efectuat de către un medic stomatolog joacă un rol cheie în prevenirea și tratarea timpurie a problemelor orale. Aceste vizite nu numai că ajută la detectarea precoce a cariilor, a bolilor gingivale și a altor afecțiuni orale, dar sunt și oportunități pentru a primi sfaturi personalizate legate de îngrijirea orală adecvată.
Dentistul oferă recomandări privind tehnica corectă de periaj, dacă este cazul, pentru utilizarea aței dentare,și ce produse de igienă sunt potrivite nevoilor fiecărui pacient”, spune medicul stomatolog El-Rabah Rabah, fondatorul Rana Art Dent.
Pe lângă igiena orală de zi cu zi și controalele periodice, este important să discutăm cu stomatologul și despre eventuale tratamente de care avem nevoie. Cele mai des ȋntâlnite sunt plombele, obturațiile și detartrajul. Mai sunt și cele care țin de chirurgie, parodontologie și ortodonție. Puține persoane au dantura perfect aliniată și asta nu este doar o problemă estetică. O mușcătură incorectă poate avea consecințe asupra sistemului digestiv și ne poate afecta stomacul. Purtarea aparatului dentar nu mai este o rușine, ȋn zilele noastre, indiferent de vârstă. Soluțiile sunt variate, atât ca preț, cât și ca aspect și grad de confort, deci sigur găsim o variantă care să ni se potrivească, trebuie doar să fim deschiși și să căutăm, ȋmpreună cu specialiștii, cea mai bună opțiune.
Sănătatea orală a românilor
România se situează pe penultimul loc ȋn Uniunea Europeană la numărul de vizite la stomatolog. Aproximativ unul din cinci români nu a vizitat un cabinet dentar în ultimul an și doar 4% dintre aceștia au făcut-o pentru tratamente profilactice sau control periodic, arată INSP.
Unul dintre principalele obstacole în îmbunătățirea sănătății orale a românilor este accesul limitat la servicii stomatologice de calitate, mai ales în zonele rurale și pentru persoanele cu venituri reduse.
În România, bugetul alocat de stat pentru medicina dentară este de doar 5%, un procentaj cu mult sub nivelul european, care se ridică la aproximativ 30%. Țara noastră are de recuperat atât în educarea pacienților, cât și în finanțarea serviciilor dentare.
Trei din zece români au dinți lipsă
Alte date arată că trei din zece români au dinți lipsă. Consecințele asupra stării generale de sănătate nu sunt de neglijat, avertizează medicii.
,,Lipsa unuia sau a mai multor dinți naturali ȋncepe să modifice trăsăturile feței și să afecteze anumite funcții, precum cea respiratorie, ȋn aproximativ un an. Ȋn zilele noastre, avem foarte multe soluții de ȋnlocuire a danturii.
Personal, consider că implantul dentar reprezintă o revoluție în domeniul stomatologic, pentru că oferă oamenilor o șansă la o calitate a vieții mult îmbunătățită. Ȋn multe cazuri, nici măcar nu mai vorbim despre durere ȋn procesul de implantare, ci doar despre un disconfort. Fiecare reacționează diferit, ȋnsă există tehnici care ușurează mult acest proces. Există, de asemenea, materiale de calitate, care asigură rezistența dinților falși până la 30 de ani. Pentru astfel de rezultate cred că trebuie să lăsăm frica la o parte, să mergem cu ȋncredere către medici și să acceptăm atunci când ne recomandă să apelăm la implanturi”, completează stomatologul El-Rabah Rabah.
În ciuda provocărilor, există semnale pozitive care indică o creștere a conștientizării importanței sănătății orale și o tendință de îmbunătățire a comportamentului preventiv, ȋn rândul pacienților.
De exemplu, un studiu recent arată o scădere semnificativă a urgențelor stomatologice, de la 20% înainte de pandemie, la sub 0,5% în 2023, ceea ce ȋnseamnă că populația a ȋnceput să acorde mai multă atenție ȋngrijirii orale. De asemenea, numărul cabinetelor stomatologice a crescut constant ȋn ultimii ani, la nivel național, potrivit datelor INS.
