Din cuprinsul articolului
Zahărul poate duce la demență. Societatea Germană de Neurologie (DGN) și Fundația Germană pentru Creier au subliniat că prea mult zahăr poate dăuna creierului.
Rezultatele actuale ale studiului Global Burden of Diseases arată că accidentul vascular cerebral și demența se numără printre primele 10 cauze de deces.
Un stil de viață sănătos, activ, cu suficient exercițiu și somn, împreună cu evitarea substanțelor nocive precum alcoolul, nicotina sau excesul de zahăr, protejează creierul.
„Desigur, doza face otrava, pentru că creierul, în calitate de centrală a organismului, are nevoie de glucoză pentru a funcționa”, a spus dr. Frank Erbgut, președintele German Brain Foundation într-un comunicat de presă al DGN și German Brain Foundation.
„Cu toate acestea, odată cu creșterea continuă a nivelului de zahăr din sânge din cauza supraalimentării constante și a gustărilor suplimentare, supraîncărcăm sistemul și alimentem dezvoltarea bolilor neurologice, în special demența și accidentul vascular cerebral”.
Consumul de zahăr pe cap de locuitor a fost de 33,2 kg în 2021/2022, aproape de două ori cantitatea recomandată. Societatea Germană de Nutriție recomandă ca cel mult 10% din energie să provină din zahăr. Cu un obiectiv de 2000 de kilocalorii, aceasta este 50 g pe zi sau 18 kg pe an. Această cifră include nu numai zahărul adăugat, ci și zahărul natural, cum ar fi în fructe, miere sau sucuri.
Care este mecanismul de deteriorare?
Nivelurile ridicate de zahăr din sânge dăunează vaselor de sânge ale creierului și promovează depunerile pe pereții vaselor, reducând astfel fluxul sanguin și furnizarea de substanțe nutritive către celulele creierului. Acest proces poate provoca diverse limitări, precum și demență vasculară.
În plus, glicozaminoglicanii, care sunt molecule complexe de zahăr, pot afecta în mod direct cogniția. Ele afectează funcția sinapselor dintre celulele nervoase și afectează astfel plasticitatea neuronilor. Datele experimentale prezentate la Congresul Societății Americane de Chimie din 2023 arată acest fenomen.
În urmă cu douăzeci de ani, un studiu a furnizat dovezi că o dietă bogată în grăsimi și zahăr perturbă plasticitatea neuronală și poate afecta funcția hipocampului pe termen lung. O meta-analiză recentă a confirmat aceste constatări: deși performanța mentală se îmbunătățește la 2-12 ore după consumul de zahăr, consumul acestuia pe termen lung poate afecta permanent funcția cognitivă.
Diabetul poate provoca indirect leziuni ale creierului. Din anii 1990, se știe că pacienții cu diabet zaharat de tip 2 au un risc semnificativ mai mare de demență. De asemenea, se suspectează că metabolismul glucozei este afectat în neuroni, contribuind astfel la dezvoltarea bolii Alzheimer. Insulina joacă, de asemenea, un rol în formarea plăcilor Alzheimer.
Institutul Max Planck a demonstrat anul trecut, într-un studiu de metabolism, că consumul regulat de alimente bogate în zahăr și grăsimi poate schimba creierul. Acest lucru duce la o dorință crescută pentru alimente bogate în zahăr și grăsimi, care, la rândul lor, promovează dezvoltarea obezității și a diabetului de tip 2.
Reduceți consumul de zahăr
DGN și Fundația Germană pentru Creier recomandă reducerea la minimum a consumului de zahăr. Acest proces este adesea provocator, deoarece chiar și o cantitate mică de zahăr poate declanșa intestinul să trimită semnale către creier prin nervul vag, declanșând astfel o dorință puternică de mai mult zahăr.
Acesta poate fi motivul pentru care unii oameni mănâncă rapid un baton întreg de ciocolată după doar o bucată”, spune dr. Erbgut. În plus, dopamina, „hormonul senzației de bine”, este eliberată în creier atunci când se consumă zahăr, ceea ce duce la pofta de mai mult.
„Este înțelept să te eliberezi de acest ciclu evitând în mare măsură zahărul”, ne sfătuiește dr. Peter Berlit, secretar general și purtător de cuvânt al DGN.
„Merită efortul, deoarece 40% din toate cazurile de demență și 90% din accidente vasculare cerebrale pot fi prevenite, multe dintre acestea fiind legate de zahărul industrial”, avertizează dr. Berlit.
