Doctorii şi academicienii cer marilor companii din domeniul alimentar să reducă cu o treime conţinutul de zahăr din produsele lor, întrucât acesta tinde să devină la fel de periculos ca tutunul, provocând boli şi chiar moartea.
Chiar şi iaururile care nu conţin deloc grăsimi pot avea în compoziţie până la cinci linguriţe de zahăr.
Un baton de Mars conţine opt linguriţe de zahăr.
Simon Capewell, profesor de epidemiologie în cadrul Universităţii din Liverpool susţine că „zahărul este noul tutun”.
El acuză industria concentrată pe profit şi nu pe sănătate că pune presiune pe părinţi şi copii prin intermediul băuturilor dulci şi al mâncărurilor bogate în calorii care se găsesc peste tot.
Obezitatea, devenită epidemică, dar şi diabetul privează bugetul Marii Britanii de 5 miliarde de lire sterline anual. Fără o reglementare costurile ar putea depăşi 50 de miliarde de lire sterline până în 2050.
Profesorul Capewell este membru al unui nou grup de iniţiativă americano-britanic – Action on Sugar – şi susţine că solicitarea adresată companiilor de a schimba ceva nu a avut rezultate.
Un britanic obişnuit consumă cam 12 linguriţe de zahăr pe zi, iar unii adulţi ajung la 46 de linguriţe.
Cantitatea maximă recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de zece linguriţe, dar este foarte posibil ca ea să fie înjumătăţită.
Agenţia Naţiunilor Unite susţine că există dovezi copleşitoare că băuturile îndulcite cu zahăr, dar şi alte tipuri de consum de zahăr pot avea legătură cu obezitatea, diabetul şi bolile cardiovasculare.
Un studiu efectuat de grupul de iniţiativă Action on Sugar a descoperit niveluri ridicate de zahăr în diferite mâncăruri, inclusiv în aperitive. Un iaurt cu vanilie, care avea marcat pe etichetă un nivel 0 de grăsimi, conţinea, totuşi, cinci linguriţe de zahăr.
Action on Sugar susţine că întreprinderile alimentare ar trebui să reducă nivelul de zahăr din produsele lor cu 20-30 la sută în următorii trei până la cinci ani, scăzând astfel 100 de calorii din dieta zilnică. Ar fi suficient pentru a opri, sau chiar scădea numărul cazurilor de obezitate şi a bolilor asociate.
Graham MacGregor, profesorul Institutului de Medicină Preventivă Wolfson, din Londra, şi preşedinte al grupului de iniţiativă Action on Sugar, susţine că „Epidemia de obezitate trebuie combătută ferm atât în Marea Britanie, cât şi în restul lumii”.
„Trebuie să punem în practică un plan coerent structurat pentru reducerea treptată a numărului de calorii consumate de oameni prin scăderea nivelului de zahăr din mâncăruri şi băuturi”, a spus el.
„Acest plan simplu lasă suficient spaţiu de manevră atât companiilor alimentare, cât şi reglementatorilor oficiali, pentru reducerea cantităţilor mari de zahăr conţinute în mâncăruri şi băuturi”, susţine Dr. Aseem, directorul ştiinţific al grupului. Acesta arată că adaosul de zahăr nu are valoare nutriţională şi nu produce senzaţia de saţietate.
Dincolo de faptul că reprezintă o cauză importantă a obezităţii, excesul de zahăr creşte riscul apariţiei diabetului de tip 2, provoacă probleme metabolice şi afectează ficatul.
Grupul Action on Sugar susţine că cei care trebuie protejaţi în primul rând de acest pericol public sunt copiii. Firmele din industria alimentară trebuie să reducă imediat cantităţile de zahăr, în special din alimentele destinate copiilor, şi să înceteze publicitatea făcută produselor cu un înalt nivel caloric care are ca ţintă copiii.
Dar producătorii de zahăr resping acuzaţiile experţilor arătând că dovezile lor nu întrunesc consensul comunităţii ştiinţifice. Ei invocă un material publicat, anul trecut, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în care se arată că legătura dintre diabet şi masa corporală este determinată de excesul de calorii, nu în mod special de consumul de zahăr.
Sunt invocate, de asemenea, numeroase studii ale experţilor britanici şi europeni care arată clar că diabetul nu este provocat de consumul de zahăr.
Comisii respectabile de experţi au pus în balanţă dovezile adunate în cursul anilor şi au concluzionat că acestea nu indică zahărul ca fiind implicat în producerea bolilor stilului de viaţă.
Barbara Gallani, membră a Food and Drink Federation, un grup al industriei alimentare, infirmă faptul că zahărul este vinovat de obezitate. Ea arată că industria a oferit informaţii clare cumpărătorilor în privinţa nivelului de zahăr din produse. „Zahărul, ca orice alt nutrient, trebuie consumat ca parte a unei diete variate şi echilibrate, nefiind astfel cauza obezităţii. Pentru această boală nu există o soluţie simplă”, a spus Gallani.
Disputele pe această temă continuă în lumea ştiinţifică.
Yoni Freedhoff, profesor de medicină la Universitatea din Ottawa, susţine că zahărul trebuie să fie o trataţie ocazională şi nu regulată. El susţine că zahărul şi-a făcut loc în practic orice mâncăm.
