Soarele, peștele gras, lactatele, evitarea fast-food-ului, iată câteva elemente foarte importante!
Carmen Anghel
Vitamina D este o substan- ţă implicată în multe procese din organismul uman. De mai mult timp sunt cunoscute efectele privind metabolismul calciului, cu efecte asupra oaselor. În ultimii ani s-au descoperit și alte efecte, dintre care cele mai notabile sunt cele asupra sistemului imun. Formarea şi activarea vitaminei D are mai multe etape, ultima fiind în piele, sub acţiunea luminii naturale. Despre importanța vitaminei D în funcționarea normală a organismului ne-a vorbit doctor Alexis Cochină, medic primar Pediatrie, medic specialist Alergologie și Imunologie Clinică, la Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului din București. „Noul stil de viaţă din România, care tinde spre cel de tip occidental, cu (prea) puţine perioade de timp petrecute în exterior, cu suprafeţe insuficient de mari de piele expuse la soare, duce la creşterea necesarului de suplimente cu vitamina D. Astfel, dacă necesarul clasic precizat în cărțile de pediatrie ale secolului XX pentru un sugar/copil mic necesarul considerat era de 400-800 UI pe zi, probabil că, actual, acest necesar este de 1.000-2.000 UI pe zi. Probabil că aceeași doză este necesară și pentru adulți”, ne spune medicul. Acest necesar poate crește când vine vorba de persoane care suferă de anumite afecțiuni. „Necesarul este mai mare la persoanele în vârstă, cei cu boli renale sau hepatice cronice, cei care iau medicamente cu efect corticosteroid”.
Efectele vitaminei
Cel mai important dintre efecte este acela asupra calciului din organism. „Efectele asupra calciului sunt reprezentate de creşterea absorb- ţiei, dar şi a fixării în oase, cu formarea unor oase dense, rezistente. Aceste efecte par să fie puțin influențate de un aport crescut de calciu, deoarece alimentația modernă conține cantități suficiente din acesta, problema fiind proasta lui absorbție şi utilizare (din cauza lipsei de vitamina D)”, adaugă specialistul. Deşi mai rar întâlnit astăzi sub forma lui clasică (rahitism), deficitul de vitamina D afectează o mare parte a populației şi aceasta nu doar la vârsta pediatrică. „Există posibilitatea dozării în sânge, pentru a evalua existența și gradul deficitului. Corecția acestuia se face cu doze mari de vitamina D, pe durata a câtorva luni, urmată de dozele de întreținere menționate. Dacă alimentaţia este echilibrată, de obicei nu este obligatorie asocierea cu suplimente de calciu. În plus, în lipsa dozelor adecvate de vitamina D, suplimentele de calciu pot fi periculoase, deoarece nu vor fi fixate în oase și vor fi eliminate prin rinichi, cu riscul formării de depozite la acest nivel (să- ruri, nisip, calculi)”, avertizează dr. Alexis Cochină.
Ne apără de infecții
Deşi încă nu sunt cunoscute exact mecanismele prin care vitamina D influențează funcţionarea sistemului imun, ne spune medicul, „există multe dovezi privind ameliorarea apărării antiinfecțioase. Departe de a fi singura sau nici măcar cea mai importantă cauză, nivelul scăzut de vitamina D poate favoriza o frecvență sau o severitate mai mare a infecțiilor.”
De unde „luăm” vitamina D?
Știm că există „preparate lichide cu vitamina D (400-667 UI/picătură) şi solide (500-2.000 UI/comprimat). De asemenea, există multe preparate combinate, unde vitamina D se găseşte ală- turi de calciu, magneziu sau alte minerale. Raportul între acestea trebuie să fie adecvat şi personalizat la fiecare caz. În caz contrar, efectul ar putea să nu fie cel optim sau chiar ar putea să fie unul nedorit”, adaugă specialistul.
Alimentația ne ajută
Profesor doctor Doina Catrinoiu, diabetolog și nutriționist, de la Universitatea Ovidius Constanța, ne-a vorbit despre simptomele lipsei de vitamina D din organism, dar și cum putem evita o asemenea lipsă. Așadar, cum știm că nu avem suficientă vitamina D în organism? Care sunt simptomele? Cum ne putem adapta alimentația pentru a beneficia de efectele vitaminei D, pentru a avea toată viața o osatură rezistentă? În ceea ce privește simptomele, „există câteva pe care le prezintă adultul, ca de exemplu tetania sau – cum se numește popular – cârceii, care sunt un semn de lipsă de vitamină D și, în mod normal, arată lipsa de calciu. Mai este, de asemenea, spasmofilia, care de multe ori este supradiagnosticată, după pă- rerea mea”. În general, există un deficit de vitamina D în rândul populației, din cauza alimentației. Românii mănâncă foarte puțin pește. Cea mai importantă sursă de vitamina D este peștele gras – somonul de exemplu (deși orice tip de pește conține vitamina D). Alte alimente care ne pot ajuta în acumularea de vitamina D sunt carnea de vită, brânzeturile, gălbenușul de ou. Oricum, sursa cea mai importantă și care absoarbe cel mai bine calciul este peștele gras, ficatul de pește. „La noi există așa o idee că peștele gras îngrașă, dar atunci ce să mai vorbim de carnea grasă? Peștele gras este foarte bun, bogat în radicali liberi, o sursă foarte importantă și foarte sănătoasă pentru organism. Ar trebui o educare mai clară a populației în ceea ce privește consumul de pește. Și la adulți, și la copii”, ne spune dr. Doina Catrinoiu.
Alimentele pot fi îmbogățite cu calciferol
Problema cea mai mare este deficitul de vitamina D la copii, ne avertizează doctorul. „De aceea există programul de administrare a vitaminei D la copii. Sunt țări în care alimentele se îmbogățesc cu vitamina D. De exemplu, în Statele Unite, din cauza faptului că ei au fost primii cu fast-food-ul și copiii mâncau foarte mult la fast-food (ei chiar au avut o problemă reală cu rahitismul), prin lege există această adăugare de vitamina D în unele alimente, care sunt consumate frecvent de copii, cum ar fi laptele, cerealele. Și la noi există acest obicei, dar nu se adaugă chiar la toate alimentele, iar noi nu suntem foarte avizați pentru a ne uita pe etichete și a vedea care sunt alimentele îmbogățite cu vitamina D. În mod normal se adaugă în lapte, în brânzeturi. Iar la americani, pentru că ei mănâncă foarte multe dulciuri, la un moment dat era îmbogățită cu vitamina D chiar și înghețata!” adaugă dr. Doina Catrinoiu
