Virusul care provoacă COVID-19 infectează direct arterele inimii. Experţi: SARS-CoV-2 nu este doar un virus respirator

Un nou studiu dezvăluie că SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, infectează direct arterele inimii. Oamenii de ştiinţă au observat că probleme cardiovasculare grave pot fi declanşate din cauza COVID-19, în special în rândul persoanelor în vârstă care au o acumulare de grăsimi în vasele de sânge.

De asemenea, potrivit studiului, s-a constatat că virusul poate supravieţui şi se poate dezvolta în interiorul celulelor care formează placa – acumularea de celule pline de grăsime care îngustează şi rigidizează arterele, ducând la ateroscleroză.

În cazul în care placa se rupe, aceasta poate bloca circulaţia sângelui şi poate provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Infecţia cu SARS-CoV-2 agravează situaţia prin inflamarea plăcii şi creşterea şanselor ca aceasta să se rupă.

Acest lucru poate explica efectele cardiovasculare pe termen lung observate la unii, dacă nu la toţi pacienţii COVID-19. S-a constatat deja că virusul SARS-CoV-2 infectează multe organe în afara sistemului respirator. Dar până acum nu s-a demonstrat că atacă arterele.

„Nimeni nu s-a uitat cu adevărat dacă există un efect direct al virusului asupra peretelui arterial”, spune Chiara Giannarelli, cardiolog la NYU Langone Health, din New York, care a condus studiul. Giannarelli a precizat că echipa sa a detectat ARN viral – materialul genetic al virusului – în arterele coronare. „Nu te-ai aştepta să vezi (acest lucru) la câteva luni după ce te-ai vindecat de COVID”.

SARS-CoV-2 nu este doar un virus respirator

Tot mai multe dovezi arată acum că SARS-CoV-2 nu este doar un virus respirator, ci poate afecta şi inima şi multe alte sisteme de organe, atrage atenţia Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic la Universitatea Washington din St. Louis.

Cercetările sale au arătat că riscul de a dezvolta boli cardiace şi cardiovasculare, inclusiv insuficienţă cardiacă, accident vascular cerebral, ritm cardiac neregulat, stop cardiac şi cheaguri de sânge, creşte de două până la cinci ori în decurs de un an de la COVID-19, chiar şi atunci când persoana nu a fost spitalizată.

„Acest studiu important leagă, pentru prima dată, în mod direct, virusul SARS-CoV-2 de inflamaţia plăcii aterosclerotice”, crede şi Charalambos Antoniades, şeful catedrei de medicină cardiovasculară de la Universitatea din Oxford, Marea Britanie, potrivit unui articol din National Geographic, citat de 360medical.ro.

Experţii recomandă pacienţilor cu COVID să urmărească orice incidenţă nouă de scurtare a respiraţiei la efort, disconfort toracic, de obicei la efort, palpitaţii, pierderea cunoştinţei; şi să discute cu medicul lor despre o posibilă boală de inimă.