Din cuprinsul articolului
„Haideţi să folosim ceea ce am învăţat până acum şi ceea ce s-a dovedit că funcţionează! (…) Pentru moment, în România, numărul de infecţii pare să fie încă la un nivel scăzut şi controlabil, deşi este evidentă tendinţa de creştere pe care o înregistrăm în ultimul timp. Continuarea va depinde de fiecare dintre noi. Acum, în august, septembrie şi în lunile de toamnă-iarnă ce urmează, este necesar să nu fim ignoranţi, să nu credem că s-a terminat pandemia şi că nu mai trebuie să facem nimic, ci, din contră, să nu uităm prin ce s-a trecut şi să punem în practică tot ce am învăţat până acum, pentru a ne proteja în continuare, pe cei dragi nouă şi pe toţi cei din jurul nostru”, a scris Musta pe Facebook, marţi seara.
Medicul compară situația epidemiologică din România cu un război
„Ca medic infecţionist, vă mai pot spune că în ultimul secol, România nu s-a mai confruntat cu un număr atât de mare de îmbolnăviri cauzate de o boală infecto-contagioasă şi cu o rată aşa mare de deces. Personal, pe întreg parcursul pandemiei, am avut sentimentul că suntem într-un război complex. La nivel mondial, a început ca o luptă cu virusul, apoi s-a extins afectând relaţiile sociale, iar mai apoi, a primit conotaţiile unui război economic şi geopolitic şi nu în ultimul rând, cu influenţe importante în sfera psihologică şi a relaţiilor interumane. Se poate asemăna cu un nou Război Mondial, un război “altfel”, dar care, la fel ca în precedentele două războaie mondiale, a făcut un număr foarte mare de victime (peste 4 milioane la nivel mondial), în foarte multe ţări, de pe toate continentele. Foarte multe ţări au suferit pierderi economice importante, societatea este mai divizată ca niciodată, iar din punct de vedere psihologic, acest război a lăsat traume adânci şi de lungă durată în multe familii îndoliate, cât şi în societate”, a scris Musta.
„Revenind la România şi ţinând cont de starea sistemului nostru de sănătate de la debutul pandemiei, de incertitudinea şi multiplele noastre probleme suprapuse pandemiei, consider că au murit prea mulţi oameni şi cu siguranţă multe vieţi puteau fi salvate (fie prin prevenţie, fie printr-un tratament iniţiat mai devreme), dar în acelaşi timp, s-a evitat o pierdere mai mare de vieţi omeneşti (comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în ţări cu sisteme de sănătate mult mai performante). Acest lucru a fost posibil atât printr-o mobilizare şi dedicare până la epuizare a majorităţii personalului medical direct implicat, cât şi printr-un efort comunitar exemplar a unei părţi importante a populaţiei, care a înţeles corect ceea ce trebuie să facă, a respectat măsurile de protecţie şi s-a vaccinat, din momentul în care acest lucru a devenit posibil. Ei sunt cei care au contribuit decisiv până acum la controlul pandemiei”, a scris Musta.
„România avea printre cele mai bune cifre statistice din Europa în ceea ce priveşte cazurile de infectie şi decesele raportate la numarul populatiei după primul val pandemic datorită unor măsuri de protecţie rapide şi ferme, dar relaxarea prematură şi scindarea societatii, favorizate de fake news si de vocile anti restricţii, au condus la “recidivă” rapidă în sens negativ; valurile pandemice au debutat în România cu aproximativ 1 lună mai tarziu decat în ţările vest-europene. Am avut astfel ceva timp să beneficiem de experienţa altora şi să ne pregătim, din pacate nu l-am folosit întodeauna aşa cum trebuia; vaccinarea este principala armă care poate opri pandemia. Imediat după disponibilitatea vaccinării în ţările europene, România ocupa locul 3 în ceea ce priveşte numărul de vaccinaţi după primele 2 luni de la introducerea vaccinării. Apoi, încetul cu încetul, ritmul vaccinarii a scăzut, astfel încât la ora actuală în Romania, avem sub 5 milioane de persoane vaccinate cu schema completă (4.925.236), adică doar 25,37% din populaţie, ocupând acum un loc codaş în Europa în privinţa vaccinarii. Există şi o diferenţă mare între diferitele regiuni din ţară, între rural şi urban, dar poate cel mai îngrijorător este faptul că procentul populatiei vaccinate cu vârsta de peste 60 ani şi a celor cu comorbidităţi este foarte mic, adică tocmai cei care în caz de îmbolnăvire au cel mai mare risc de a face forme severe şi chiar de a deceda”, a subliniat Musta.
„Avem deja date concrete, chiar de la noi, din România, date oficiale relevante după 7 luni de zile de la primele vaccinări, 27 decembrie 2020-31 iulie 2021. Dintre toate PERSOANELE VACCINATE (cu cel putin o doza, adică 5.000.889 persoane) numai 0,58% (29.138 persoane) au fost testate pozitiv după vaccinare. Asta înseamnă că 99,4% dintre ei fie nu s-au infectat deloc, fie au făcut forme asimptomatice sau foarte uşoare astfel încât nu au avut nevoie de a merge la spital. Persoanele decedate după ce s-au vaccinat (cu cel puţin o doză) reprezintă 0,01% (610 persoane), adică 99,99% dintre persoanele vaccinate au supravieţuit!!! Iar dacă ne referim la persoanele care si-au făcut SCHEMA COMPLETĂ DE VACCINARE (4.853.435 persoane), dintre acestea numai 0,1% (5.354 persoane) au fost testate pozitiv, adică 99,9% dintre ei fie nu s-au infectat deloc, fie au făcut forme asimptomatice sau foarte uşoare astfel încât nu au avut nevoie de a merge la spital”, a explicat Musta.
„Persoanele decedate după ce s-au vaccinat complet reprezintă 0,002% (113 persoane), adică 99,998% dintre persoanele vaccinate complet au supravieţuit!!! Sunt procentaje pozitive extraordinare pentru cei vaccinaţi, care arată extrem de clar beneficiile vaccinării, după 7 luni de zile!!! La un calcul simplu, diferenţa poate fi uriaşă între cei vaccinaţi şi cei nevaccinaţi. Spre exemplu, dintre 1000 de persoane infectate, dar vaccinate complet, este foarte probabil să nu moară nimeni, pe când la 1000 de persoane infectate nevaccinate este foarte probabil să moară 30 dintre ele (ţinând cont de rata ce cca 3% a deceselor înainte de existenţa vaccinului)!!! Dintre cei care au decedat, peste 90% sunt persoane din categoria de risc, adică grupa de vârstă peste 60 de ani, persoane cu diabet, obezitate, boli cardiovasculare avansate, boli cronice pulmonare, insuficienta renală cronică, neoplazii, boli autoimmune si imunodeficienţe”, a afirmat Musta.
„Din pacate, la noi în ţară, procentul de vaccinaţi este foarte mic la aceste categorii de populaţie, de exemplu la cei peste 60 de ani este sub 40%. Luând în considerare datele de mai sus, vă propun să facem un exerciţiu de imaginaţie. Dacă un procent de 60-70% din populaţia ţării noastre ar fi vaccinată ori s-ar vaccina în perioada imediat următoare, un număr incredibil de vieţi, mii de persoane, ar fi salvate, iar spitalele nu s-ar mai supraaglomera. Asta ar însemna revenirea la un mod de viaţă cât mai apropiat de normal”, a scris Musta, menţionând că ţări mai dezvoltate au înţeles aceste lucruri şi au ajuns la rate de vaccinare a populaţiei de 70-80 la sută..
„Se înregistrează şi în prezent pacienţi cu forme severe de boală pe fondul infectării cu varinta Delta, dar se observă în spitale că aceste cazuri grave sunt în marea majoritate la persoane nevaccinate. În toate aceste ţări, cu toate că varianta Delta este mult mai virală şi generează infectări chiar şi în rândul celor vaccinaţi, aceste cazuri noi sunt mult mai puţine comparativ cu numărul infectărilor la cei nevaccinaţi şi mult mai uşoare. Mai mult decât atât, majoritatea acestor ţări şi-au vaccinat în proporţii foarte mari persoanele cu risc, spre exemplu mediile de vaccinare pentru grupa de vârsta peste 60 de ani în aceste ţări este peste 70-80%, în timp ce la noi este sub 40%!!!”, a susţinut Musta.
„Există din păcate în România şi mentalitatea că “daca am o patologie cronică şi mă vaccinez, risc să fac efecte adverse severe ce pot duce la probleme şi poate la deces“. În afară de anumite cazuri punctuale, pentru care nu există indicaţie de vaccinare şi care sunt foarte puţine, atitudinea menţionată anterior este complet eronată!! Aceste persoane omit tocmai faptul că patologiile despre care ei se gândesc că ar putea genera complicaţii de la vaccin sunt tocmai cele care le pot produce probleme majore dacă vor contacta virusul şi chiar decesul. Ei sunt cei care au nevoie de fapt cel mai mult de vaccin, e arma lor salvatoare (pe care nu o aveau anul trecut), dar pe care aleg, cu bună ştiinţă, să nu o folosească…Si aici ne uităm din nou la cifre, care sunt graitoare: procentul de reacţii adverse severe după vaccinare este de 0,4%, iar procentul de forme severe de boală la persoanele nevaccinate care fac infecţia este de 10%”, a explicat Musta.
„Deşi vaccinarea este cea mai eficientă metodă de profilaxie împotriva Covid-19, restul mijloacelor precum purtarea măştii în spaţii închise, evitarea zonelor aglomerate şi igiena personală (în special a mâinilor) rămân importante şi trebuie folosite inclusiv de către persoanele vaccinate”, a mai scris Musta.
„Să ştiţi doar că niciodată nu este prea tarziu pentru a face tot ceea ce este posibil şi necesar pentru a salva vieţi. Avem acum mult mai multe cunoştinţe şi arme să luptăm cu acest virus, haideţi să le folosim şi nu să le ignorăm! Cred ca a venit momentul ca fiecare dintre noi să fie responsabil pentru sănătatea proprie şi a celor dragi şi totodată să ne asumăm consecinţele deciziilor luate. Ca de fiecare dată, sunt convins că doar împreună vom reuşi!”, a conchis medicul Virgil Musta.
De data aceasta, meteorologii ANM au avut dreptate și, efectiv, de miercuri seara condițiile meteorologice…
Astrologii nu au vești bune pentru noi, cel puțin în ceea ce privește următoarele zece…
Este perfect normal ca mirosul vaginal să se schimbe în timpul ovulației. Multe femei observă…
Pensionarii din România care beneficiază de un sprijin financiar substanțial, ce constă într-o indemnizație suplimentară…
Anxietatea a devenit o experiență comună pentru mulți dintre noi. Zilnic, ne confruntăm cu factori…
Riscurile anesteziei epidurale. Anestezia epidurală este o metodă comună de ameliorare a durerii în timpul…