Viperele au ieșit din adăpost: Ce NU ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos

Din cuprinsul articolului

Viperele au ieșit din adăpost. Viperele sunt un gen de șerpi veninoși , iar mușcătura de poate deveni severă, ducând în cele din urmă la deces în lipsa unei intervenții rapide. În astfel de situații, specialiștii explică ce trebuie făcut și, mai ales, ce nu trebuie făcut. În plus, există măsuri preventive și informații pe care orice pasionat de tobe ar trebui să le cunoască.

În perioada în care activitatea lor este cea mai intensă, între lunile iunie-august, când este perioada lor de împerechere, specialiştii spun că viperele nu percep sunetele foarte bine, în schimb, au foarte dezvoltat simţul olfactiv şi simt vibraţiile de la distanţe mari. De asemeena, mai spun că ele se hrănesc mai mult noaptea şi sunt veninoase chiar de la naştere.

Șeful Salvamont Brașov a oferit câteva sfaturi pentru a ne feri de ele și spune ce avem de făcut dacă ne mușcă, potrivit Adevărul.

„În ţara noastră trăiesc, în principal, trei specii de vipere foarte veninoase. Muşcătura survine ca mijloc de apărare al viperei dacă se simte ameninţată şi în pericol”, se arată într-un articol semnat de Sebastian Mezei, director executiv al DSP Hunedoara, postat pe pagina de socializare RoVaccinare.

„Dacă eşti muşcat de viperă, trebuie să ştii că poţi muri în cinci ore, prin sufocare, dar decesul în astfel de cazuri survine rar. Un motiv este dat de faptul că mai mult de jumătate din muşcăturile de viperă sunt “uscate” fără inoculare de venin”, mai spune acesta.

Simptomele muşcăturii de viperă

Semnele locale sunt uneori insoţite şi de semne generale: anxietate, transpiraţii, greţuri, vărsături, dureri abdominale, hipotensiune, tahicardie, mergând până la convulsii, insuficienţă respiratorie acută şi stop cardio-respirator, când există o reacţie anafilactică gravă.

Ce ai de făcut în cazul în care ești muşcat de o viperă

Ideal ar fi ca victima să ajungă la un medic cât mai repede posibil, singurul tratament eficient fiind o doză de antivenin. După ce aţi sunat la 112, verificaţi dacă unitatea de prim ajutor are pe stoc ser antiviperin.

Poziţionaţi victima într-o poziţie culcată, cu capul şi bustul puţin ridicate şi locul muşcăturii poziţionat sub nivelul inimii. Activitatea fizică trebuie să fie cât mai redusă cu putinţă, pentru a putea avea un puls cât mai scăzut.

Se aplică o bandă elastică, suficient de largă încât să permită circulaţia venoasă şi arterială a sângelui, dar care să realizeze o compresiune limfatică (să permită introducerea degetului arătător sub bandă).

După montarea benzii, se va curăţa rana cu apă şi săpun sau cu şerveţele antiseptice din trusa de prim ajutor. Se vor elimina orice bijuterii sau alte elemente strânse pe corp (curele, bretele), pentru că în caz de reacţii adverse la venin, cum ar fi umflături de tip şoc anafilactic, hainele şi accesoriile vor pune probleme serioase la îndepărtare.

Se asigură confortul termic şi, dacă este posibil, se administrează oxigen. Monitorizează semnelor vitale ale victimei (pulsul şi respiraţia) se va face în permanenţă. Trasează marginea zonei umflate la fiecare 15 minute cu un pix pentru a ajuta doctorii să judece gradul de expunere la venin.

Ce NU trebuie să faci niciodată în astfel de situaţii

NU încerca să tai de-a lungul urmelor de colţi şi nu suge sângele cu venin, pentru că acesta se răspândeşte atât de repede încât nu vei avea ocazia să extragi prea mult.
O tăietură în piele nu creează decât o rană urâtă şi creşte riscul de infectare, cu niciun beneficiu medical real.
NU se aplică un dispozitiv de aspiraţie decât de către cadre medicale.
NU se aplică un garou, pentru că dacă veninul rămâne concentrat în jurul muşcăturii, acesta va distruge rapid celulele, dar dacă îi este permis să se răspândească, toxinele se vor dilua şi se va reduce riscul de leziune a ţesuturilor.
NU se aplică gheaţă sau obiecte reci, pentru că extragerea prin aspiraţie a veninului poate fi serios îngreunată de răcirea puternică a zonei.
NU se va folosi ser antiviperin ca măsură de prim ajutor pe teren, din cauză că multe persoane au diferite alergii şi pot avea un şoc anafilactic.
NU se vor consuma băuturi alcoolice, cafea şi stimulente.

Important: cere ajutor medical!

Muşcătura de viperă, clasificată după toxicitate

Muşcătura de viperă este clasificată în funcţie de gradul de toxicitate, mai scrie director executiv DSP Hunedoara:

Gradul 0 – fără reacţie toxică – urme ale muşcăturii, fără edem (umflare) local.
Gradul 1 – reacţie toxică minimă – edem local în jurul muşcăturii, fără reacţie sistemică.
Gradul 2 – reacţie toxică moderată – edem al întregului membru muşcat, reacţie sistemică minimă – vărsături, hipotensiune arterială tranzitorie.
Gradul 3 – reacţie toxică severă – edem care se extinde rapid spre trunchi, stare de şoc, hemoragii sau alte reacţii sistemice.