Vinetele, arma anti-cancer din bucătărie

Îndrăgitele şi gustoasele legume ale verii, vinetele sunt o sursă bogată de antioxidanţi, fibre, vitamine şi minerale esenţiale pentru organism.

Livia Nena, biolog–nutriționist: Vinetele au un beneficiu pricicipal şi acela că oferă o serie de fitonutrienţi cu proprietăţi antioxidante şi antitumorale, iar în ceea ce priveşte aceşti nutrienţi specificăm: compuşi fenolici şi antocianine. De asemenea, vinetele conţin fibre insolubile şi sunt o sursă excelentă de mangan şi molibden. O altă calitate a lor este faptul că sunt extrem de slab calorice. Pentru cei care doresc să ţină cure de slăbire pot să introducă în dietă vinetele.

În ceea ce priveşte valoarea lor nutritivă, menţionez că într-o porţie de vinete crude (80 gr) putem găsi următoarele:

• Fibre– 11%;
• Mangan – 10%;
• Molibden– 5,5%;
• Potasiu – 5,4;
• Acid folic – 4,5%;
• Vitamina K – 3,6%
• Cupru– 3,5%
• Vitamina B6 – 3,5%
• Triptofan– 3,1%;
• Vitamina C – 2,7%
• Magneziu – 2,9%;
• Vitamina B3 – 2,6%
• Calorii- 2% (20);
• Proteine– 2%.

Nasunina este o antocianină specifică vinetelor care se găseşte în coajă. Antocianinele, în general, sunt de culoare violacee, coaja vinetelor aţi văzut că este violacee. Nasunina protejează membranele celulelor de acţiunea radicalilor liberi. Această proprietate este preţioasă mai ales pentru sistemul nervos, pentru că nasunina protejează mielina, membrana celulelor nervoase. Degradarea mielinei duce la boli grave, cum ar fi, de pildă, scleroza multiplă.

Acidu fenolic din vinete protejează celule de stresul oxidativ. De asemenea, acidul fenolic conţinut de vinete este unantibiotic natural, dar şi antifungic!

Acidul clorogenic – o altă componentă a vinetelor – este un compus fenolic care se găseşte

în vinete şi este unul dintre cei mai puternici antioxidanţi dintre compuşii fenolici. Acesta previne mutaţiile genetice şi, prin urmare, previne apariţia si dezvoltarea cancerului. De asemenea, acidul clorogenic este antiviral şi scade nivelul de colesterol “rău” (LDL).

Vinetele conţin aşa-numiţii chelatori de fier – substanţe care au capacitatea de a lega fierul şi a-l elimina din organism. O dereglare a metabolismul fierului în organism poate duce la acumularea acestuia. Această acumulare de fier poate duce laarterioscleroza(sclerozarea şi rigidizarea arterelor prin depunere de fier si alte minerale cum ar fi calciul la nivelul pereţilor arterelor). Se pare ca o cură cu vinete poate să ducă la eliberarea organismului şi eliminarea fierului în exces din organism.

Important de menţionat este faptul că persoanele de sex feminin pot beneficia de proprietatea vinetelor de a chelata fierul în exces şi de a-l scoate din organism.

De asemenea, vinetele sunt recomandate celor cu înalt stres oxidativ pentru că antocianinele şi compuşii fenolici sunt principii bioactive cu o mare putere antioxiodantă.

Conţinul crescut de fibre din vinete protejează tractul digestiv, împiedicând astfel apariţia cancerului de colon. Vinetele sunt recomandate şi în dieta de slăbit, deoarece sunt sărace în calorii. De exemplu, o singură vânătă conţine 35 de calorii. Nu conţine grăsimi, dar au în schimb un conţinut mare de fibre.

Timp de câteva secole, vinetele au fost folosite pentru a controla diabetul. Cercetările recente i-au validat acest rol datorită cantităţii mari de fibre care ajută la metabolizarea într-un anumit ritm, unul benefic, al hidraţilor de carbon (carbohidraţilor).

Vinetele au grijă de inima noastră. Cercetările arată că pot reduce nivelul de colesterol „rău” (LDL).

Datorită conţinutului de vitamina K şi a bioflavonoidelor, care întăresc vasele de sânge, un consum regulat de vinete poate regla vâscozitatea sângelui, în sensul că poate reduce mult riscul de apariţie a cheagurilor de sânge şi deci riscul de infarct şi accidente vasculare celebrare.

Vinetele tinere pot fi consumate cel mai bine coapte, sub formă de salată, fără adaos de maioneză, ci numai cu ulei (floarea soarelui, măsline). Dacă adăugăm maioneză îl transformăm într-un aliment nociv.

O altă modalitate de preparare care nu se recomandă este prăjirea vinetelor, pentru că înmagazinează o cantitate mare de ulei.

De asemenea, pentru prepararea salatei este bine ca vinetele să fie stoarse pentru a lăsa acel suc al lor care conţine alcaloizi şi care dau gustul acela amar. Deci vinetele să fie stoarse şi scurse.

Vinetele fac parte din familia Solanacee, o familie foarte controversată tocmai din cauza faptului că toate legumele din această familie au un conţinut ridicat de alcaloizi. Din aceeaşi familie fac parte legume ca: ardeiul dulce şi iute, roşii, cartofi etc. şi o serie de plante medicinale, de exemplu tutunul. Aceste legume conţin diverse tipuri de alcaloizi, printre care şi solanina. Există persoane sensibile la alcaloizi în general, iar cantitatea mare de alcaloizi poate face rău oricui, provocând alergii şi intoxicaţii. În plus, unii alcaloizi au o acţiune inflamatoare şi există chiar presupuneri că ar putea elimina calciu din organism. De aceea, legumele din această familie sunt de regulă interzise persoanelor cu afecţiuni reumatoide, artrite, osteoporoză, boli inflamatorii. Sigur că nu toate legumele din familia Solanacee conţin aceeaşi cantitate de alcaloizi, dar de reţinut este faptul că vinetele conţin o cantitate destul de mare de alcaloizi. De aceea, vinetele nu sunt recomandate pentru consum zilnic, nu sunt recomandate copiilor foarte mici, persoanelor alergice şi sensibile şi celor cu afecţiuni ale articulaţiilor. Din punct de vedere ayurvedic, vinetele nu sunt recomandate persoanelor de tip Vata.