Vinerea Albă din Săptămâna Luminată. Credincioșii NU au voie să facă ASTA!

Vinerea Albă din Săptămâna Luminată. Credincioșii NU au voie să facă ASTA în ziua care mai poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui.

Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă, potrivit Capital.

Ce spune tradiția

Tradiția spune că bolnavii care se spală în cu apă sfințită în Vinerea Scumpă sunt vindecați de boală. După Sfântă Liturghie, în toate bisericile se face o sfințire a apei.

Credința spune că în această zi toate apele trebuiesc sfintite si dacă se scălda în ele cei ce suferă de boli se vor vindecă.

Mai mult decât atât, în Israel, în această zi se face o adevărată ceremonie la Izvorul Tămăduirii, locul binecuvântat de Domnul Iisus, unde au avut loc adevărate minuni.

Conform obiceiurilor populare, femeile nu trebuie să facă nicio treaba casnică. În această zi nu se spală și nu se calcă. De asemenea, se spune că dacă respectam aceste vineri scumpe, ne rugăm și avem grijă de rânduielile bisericești, vom avea un loc asigurat în Rai, scrie sursa mai sus menționată.

Traditii si superstitii in Saptamana Luminată

Acestea implica respectarea mai multor obiceiuri, inca din timpuri stravechi.

Lunea

Poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea

Se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea

Poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia

Este numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea

Poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.