Într-un studiu recent, cercetătorii au analizat mostrele de sânge de la 246 de mame ale copiilor cu autism şi de la 149 de mame cu copii fără autism.
În comparaţie cu mamele copiilor obişnuiţi, mamele copiilor cu autism erau de cel puţin 21 de ori mai predispuse să prezinte anticorpi MAR(Maternal Autoantibody-Related) în sânge, ce interacţionează că proteinele din creierul fetuşilor.
Anticorpii reprezintă „soldaţii” sistemului imunitar, ataşându-se de intruşii virali şi microbieni şi etichetându-i pentru distrugere de celule specializate. Uneori, dintr-un motiv neştiut, aceşti anticorpi ţintesc propriile noastre proteine sănătoase, devenind „auto-anticorpi”. Auto-anticorpii joacă un rol important în afecţiunile autoimune precum lupus, artrita reumatoidă şi scleroza multiplă. „Aşa cum femeile însărcinate pot transmite anticorpii buni către copiii nenăscuţi prin placentă, la fel se întâmplă şi cu anticorpii defecţi, ce ţintesc proteinele de care bebeluşul are nevoie pentru a se dezvolta”, explică autoarea studiului, Judy Van De Water
Cercetătorii nu au identificat combinaţii specifice de anticorpi MAR în sângele mamelor copiilor fără autism, se arată în studiul publicat în jurnalul Translational Psychiatry.
Această cercetare conduce la dezvoltarea unui test pentru autismul MAR, care va fi disponibil mamelor tinerilor copii care dau semne de întârzieri în dezvoltare. Dacă testul va fi pozitiv, copilul ar putea beneficia de intervenţie comportamentală timpurie.
De asemenea, un test pentru autismul MAR ar putea analiza riscul unei mame de a naşte un copil cu autism înainte de concepţie. Acest test a fost brevetat de UC Davis, universitatea unde a fost efectuat acest studiu.
Alte studii realizate de aceiaşi cercetători au arătat că femeile cu anumiţi anticorpi în sânge prezintă un risc sporit de a avea un copil cu autism. Copiii acestora prezentau totodată mai multe întârzieri severe în dezvoltarea limbajului, iritabilitate şi comportamente auto-destructive faţă de copiii cu autism născuţi de mame care nu aveau aceşti anticorpi în sânge.
„Acum sperăm să stabilim mai bine rolul fiecărei proteine în dezvoltarea creierului”, afirmă coordonatoarea studiului, Judy Van de Water, imunolog şi profesor de medicină internă la University of California, Davis. „Sperăm ca, într-o bună zi, să putem spunem mamelor mai exact ce înseamnă profilul anticorpilor săi şi ce efecte are asupra bebeluşului, ca ulterior să intervenim mai eficient”, spune Van de Water.
„Este important de notat că femeile nu au control asupra dezvoltării acestor auto-anticorpi, ca în cazul oricărei alte afecţiuni autoimune”, subliniază Van de Water. „Şi, la fel ca în cazul altor afecţiuni autoimune, nu ştim care este cauza iniţială ce duce la producerea lor”, a mai declarat doctorul.
Identificarea proteinelor şi căilor asociate autismului MAR ar putea ajuta la dezvăluirea cauzelor autismului şi ar putea duce la dezvoltarea unor noi terapii, cum ar fi administrarea de substanţe care „blochează anticorpii” în timpul sarcinii pentru a preveni vătămarea creierului fetusului în etapa de dezvoltare, spune Van de Water.
Adesman subliniază însă că „nu există un istoric de auto-anticorpi în cazul majorităţii copiilor diagnosticaţi cu autism, astfel că acest test nu ar preveni majoritatea cazurilor de autism”.
