Din cuprinsul articolului
Multe persoane au experimentat, cel puţin o dată, o stare de frică sau de anxietate intensă, apărută brusc, în situaţii în care viaţa nu le este ameninţată.
Afecţiunea poate să apară mai ales la persoanele care au antecedente personale sau familiale de anxietate sau după un eveniment traumatizant.
Atacurile de panică se caracterizează prin accelerarea bătăilor inimii, respiraţii rapide şi scurte, sentimentul de pierdere a controlului şi de moarte iminentă.
În opinia psihologului Angela Nuţu, toate reacţiile chimice şi fizice ale organismului apar ca un răspuns al acestuia la sentimentele de frică pentru a face faţă unui pericol iminent, de viaţă şi de moarte. În cazul atacurilor de panică, organismul nostru supraevaluează evenimentul prezumtiv periculos şi transmite semnale exagerate sau inutile creierului.
“Atacul de panică este precum un semnal fals de alarmă, din cauză că organismul nostru nu a anticipat corect gravitatea situaţiei în care ne aflăm. Odată ce au fost transmise primele impulsuri creierului, se produce o reacţie în lanţ ireversibilă.
Atacurile de panică apar, de regulă, din senin şi ating apogeul după 10 minute şi pot dura până la 30 de minute. Am putea descrie un atac de panică ca pe un coșmar emoțional, iar rezultatul său este în cele mai multe cazuri unul dureros din punct de vedere mental și fizic”, explică psihoterapeutul.
Deşi la ora actuală cauzele exacte ale atacurilor sau tulburărilor de panică sunt neclare, tendința o putem regăsi în cele mai multe cazuri în mediul familial.
Există, de asemenea, o legătură cu evenimentele de tranziție majore în viață, cum ar fi absolvirea facultățiii și integrarea într-un loc de muncă, căsătoria sau apariția unui copil, mutarea în altă localitate, țară. Stresul sever, cum ar fi moartea unei persoane dragi, divorțul sau pierderea locului de muncă pot provoca, de asemenea, un atac de panică.
“De obicei, la cazurile de atac de panică, identificăm cu ușurință 3 categorii de factori declanşatori. Factorii biologici sunt, în general, predominanţi şi sunt caracterizaţi prin hipersecreţia de adrenalină, sensibilitate crescută la schimbări hormonale, hipersensibilitate la temperatură sau lumină, reacţii adverse la medicamente etc.
Factorii de personalitate au, totodată, o incidenţă destul de mare asupra exprimării atacurilor de panică, cum ar fi: hipersensibilitatea la stimuli de natură emoţională, perfecţionismul, raţiunea nenuanţată, nevoia de control sau aprobare, tendinţa de a nega sau de a suprima sentimente, un nivel ridicat de imaginaţie etc.
Nu în ultimul rând, factorii familiali contribuie la astfel de reacţii, anume: abuzul fizic sau psihic, mediu cu reguli foarte stricte, critica exagerată sau aşteptări nerealiste din partea părinţilor etc.”, menţionează psihologul.
Sunt şi cazuri în care un atac de panică este confundat cu spasmofilia, un diagnostic uitat în mai toate ţările europene. Specialiştii atrag atenţia că atacul de panică nu se tratează nici cu calciu, şi nici cu vitamina D.
Dacă suferi de atacuri de panică în mod frecvent sau chiar un singur astfel de episod te-a speriat suficient de tare încât să îți provoace o stare continuă de stres și anxietate, cu siguranță ești unul dintre oamenii care au nevoie de ajutor.
Deși atacurile de panică nu te afectează la nivel fizic și sunt uneori tratate poate prea superficial de cei din jurul tău, pentru sănătatea ta mintală și emoțională, este vital să înveți să depășești momentul.
În mod obișnuit, tratarea atacului de panică are scopul de a ușura impactul pe care îl are anxietatea asupra vieții tale și te învață cum să faci față când veți simți că un atac poate fi declanșat.
Terapia cognitiv-comportamentală este cea mai recomandată opțiune de intervenție, iar în unele cazuri mai severe poate fi prescris și un tratament medicamentatos, în condițiile în care terapia antidepresivă și anxiolitică de ultimă generaţie, administrate în doze bine tolerate de pacienţi, nu dau dependenţă şi au avantajul rapidităţii cu care acţionează.
De asemenea, Asociaţia Română de Hipnoză propune hipnoterapia, o metodă foarte utilă în gestionarea atacurilor de panică.
Această formă de intervenţie psihoterapeutică te poate ajuta să îți recâștigi sentimentul de control și normalitate în viața ta, dar mai ales să înțelegi ce anume a cauzat anxietatea, să recunoașteți semnele declanșării unui atac și îți oferă instrumentele necesare pentru a depăși momentul. Relaxarea este, de asemenea, o parte a terapiei.
Regula de aur a dietelor de slăbit. Un medic endocrinolog ne spune cât de mult…
Horoscopul zilei de marţi, 5 noiembrie 2024, anunţă momente dificile pentru unii nativi ai zodiacului.…
Folosiți o sticlă de apă? Dacă da, câte bacterii se ascund în ea? S-ar putea…
Senatul României a aprobat un proiect de lege inițiat de Guvern care prevede reglementarea unor…
Acest ceai, preparat din fructele bogate în vitamine și minerale ale cătinei, este recomandat în…
Autorităţile medicale sunt în alertă, după ce în Italia s-a înregistrat primul caz de gripă…