Victor Babeș. Istoria medicinei românești. Scopul pentru care acesta a susținut împroprietărirea țăranilor

Victor Babeș. Istoria medicinei românești dezvăluie una dintre personalităţile marcante ale medicinei româneşti, Victor Babeş. Acesta este considerat părintele medicinei moderne din ţara noastră. Victor Babeș a fost un bacteriolog și morfopatolog român născut la Viena în 1854. Provenea dintr-o familie cu nume, tatăl său Vicenţiu Babeş fiind deputat, iar mama sa, Sophia Goldschneider, provenind dintr-o importantă familie din Viena.

Cu o activitate amplă ştiinţifică, cu descoperiri ce au ajutat la salvarea a o mulţime de vieţi, Victor Babeş a avut o poveste de viaţă în care au fost prezente şi aspecte dramatice, care i-au schimbat drumul deja ales, către medicină. Una dintre cele mai interesante legende din jurul marelui om de ştiinţă român arată că a hotărât să urmeze Conservatorul de artă dramatică din Budapesta, dar o tragedie în familie i-a schimbat complet planurile. La doar 14 ani, sora sa Alma a murit din cauza tuberculozei, iar acesta a fost motivul pentru care Victor Babeş a decis să renunţe la studiile de artă şi să se înscrie la medicină.

Acesta a fost printre candidații Premiului Nobel și chiar ar fi meritat, spun cei care i-au studiat realizările, să câştige Premiul Nobel pentru Medicină, datorită tratatului său de bacteriologie.

Victor Babeș. Activitate profesională remarcabilă

După ce face studii la Budapesta și la Viena, Babeș devine asistent în laboratorul de Anatomie Patologică din capitala Ungariei.

Dar descoperirile lui Louis Pasteur, părintele microbiologiei, îi par interesante și îl fac să se mute la Paris. Acolo va lucra în laboratoarele lui Pasteur și a lui Victor André Cornil, lucrând și Rudolf Virchow, Robert Koch şi mulţi alţii. Publică, împreună cu Victor André Cornil, primul tratat de bacteriologie din lume (1885), Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses (Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase)

În 1881, la trei ani după ce şi-a luat doctoratul în medicină, este numit conferențiar și în 1885 profesor asociat la catedra de Histopatologie a Universității din Budapesta. Va fi și director al Institutului de Histopatologie din același oraș.

Anul 1885 îl găsește la Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch. Tot în acel an publică o carte despre medicamentele viitorului:antibioticele.

Victor Babeș ajunge în București în 1887 fiind numit profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie

În 1887 vine în România, unde este numit profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie. În acelaşi an ajunge la conducerea noului Institut de Bacteriologie şi Patologie, care acum îi poartă numele.

În 1877 este chemat la București, unde va deține postul de profesor de Anatomie Patologică și Bacteriologie la Facultatea de Medicină București. Deasemenea a fondat Institutul de Patologie și Bacteriologie, primul institut de cercetare din România, care acum îi poartă numele.

În anul 1893 a devenit membru titular al Academiei Române, iar în 1900 a înfiinţat Societatea Anatomică. Victor Babeș a mai fost membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris și a primit din partea Franței Legiunea de Onoare.

În 1892 publică, împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq,  „Atlas de histologie patologică a sistemului nervos”, iar în 1893 este numit membru titular al Academiei Române.

„Iubeşte-ţi profesiunea şi socoteşte-o cea mai frumoasă dintre toate, şi astfel izbânda va fi deplină” – Victor Babeş

Victor Babeș realizează descoperiri ştiinţifice remarcabile

Cercetările sale s-au concentrat pe problemele cauzate de tuberculoză, lepră, dar și pe diferite tratamente, ca vaccinarea antirabică. Specialiştii îl numesc al doilea rabiolog din lume, după Louis Pasteur, în condiţiile în care a introdus în ţara noastră vaccinarea antirabică.

De-a lungul carierei a identificat 40 de microorganisme patogene. După ce Koch a descoperit bacilul tuberculozei în 1882, Babeș a demonstrat prezența acestuia în urina persoanelor bolnave.

Deoarece lucrările sale sunt centrate pe bacterii și microorganisme, ele au influențat și evoluția medicinei veterinare.

 A fost numit părintele bacteriologiei şi pentru că a descoperit peste 40 de microorganisme patogene, acestea fiind denumite Babesiide, după numele marelui om de ştiinţă român.

Cercetările lui Victor Babeș au dus la realizarea unui vaccin antiholeric. Acesta a fost extrem de important în lupta cu epidemia de holeră, care afecta Armata Română aflată în luptele din cel de-Al Doilea Război Balcanic.

Pe de altă parte, Babeș a susținut îmbunătățirea stării medicale a populației, lucru posibil doar prin împropietărirea țăranilor, fapt care ar fi eliminat sărăcia și în concluzie mizeria.

Victor Babeș a murit pe 19 octombrie 1926 și a lăsat în urma sa multe studii care au ajutat la conturarea traseului medicinei moderne.