Vibraţiile produse în timpul sforăitului pot bloca arterele, iar insomnia poate creşte riscul de cancer. Află ce efecte secundare grave pot avea afecţiunile aparent minore

Sforăitul nu este ceva neobişnuit nici pentru adulţi nici pentru copii.Aproape 60% din populaţie sforăie, inclusiv copiii, în cazul cărora sforăitul apare de obicei din cauza unui obstacol în căile repiratorii.

Însă în unele cazuri sforăitul poate duce la complicaţii ca îngroşarea arterelor, iar acest lucru constituie un factor de risc pentru apariţia hemoragiilor cerebrale, a accidentelor vascular cerebrale şi a atacurilor de cord.

Insomnia şi cancerul

Potrivit unui studiu publicat în Cancer, Epidemiology, Biomarkers & Prevention, bărbaţii care au probleme cu somnul, sunt de două mai predispuşi să dezvolte cancer de prostată, în comparaţie cu cei care dorm bine.

Autorii studiului spun că lipsa somnului poate duce la un nivel scăzut de melatonină, un hormon eliberat în timpul nopţii. Acest lucru se întâmplă din cauză că expunerea la lumina provenită de la monitorul calculatorului sau de la televizor împiedică eliberarea melatoninei.

Melatonina joacă un rol important în suprimarea creşterii tumorilor, în concluzie un nivel scăzut al acestui hormon creşte riscul de cancer.

Un studiu japonez a scos la iveală că femeile care dorm pe noapte şase ore sau mai puţin sunt cu 62% mai predispuse să dezvolte cancer mamar.

Durerile de articulaţii şi bolile de inimă

Încheieturile dureroase cresc riscul bolilor de inimă, potrivit unui studiu care a durat 15 ani şi a inclus 8.000 de persoane.

Bărbaţii care au osteoartrită la un deget au un risc de a muri din cauza unei afecţiuni cardiovasculare cu 42% mai mare. Iar femeile cu aceeaşi problemă au un risc cu 26% mai mare.

Unele cercetări sugerează că un nivel crescut de grăsime în sânge asociat cu o boală de inimă accelerează distrugerea cartilajului în special la nivelul degetelor, spune Dr Mikko Haara de la Universitatea Kuopio din Finlanda.

Menstrele neregulate şi diabetul

Dacă tulburările de menstruaţie sunt frecvente, atunci nu le mai putem numi banale. Absenţa unui ciclu nu trebuie să ne îngrijoreze foarte tare, însă dacă se ajunge la două sau mai multe, vizita la ginecolog devine obligatorie. Tot mai multe studii arată o legătură între menstruaţia deseori neregulată şi diverse maladii: diabet, boli cardiovasculare sau osteoporoză.

Un studiu, din 2001, a depistat o creştere a riscului de diabet de tip 2 (indiferent de greutatea corporală), în cazul femeilor care au ciclurile menstruale mai mari de 40 de zile sau foarte neregulate. Acestea ar putea prezice chiar şi osteoporoza, arată unele cercetări.

Migrenele şi accidentul vascular cerebral

Migrenele însoţite de probleme de vedere sunt mai periculoase decât obezitatea, diabetul, fumatul sau antecedentele familiale în ceea ce priveşte dezvoltarea infarctului sau a accidentului cerebral. Mai mult decât atât, conform studiilor, durerile severe de cap dublează riscul accidentelor cardiovasculare.

Deşi studiile s-au concentrat asupra femeilor, cercetătorii sunt de părere că şi în cazul bărbaţilor cu migrene, există aceleaşi riscuri.

Studiul prezentat la American Academy of Neurology a urmărit timp de 15 ani, aproximativ 28.000 de femei trecute de 45 de ani. Dintre acestea, femeile cu hipertensiune şi cele care aveau migrene au suferit cele mai multe atacuri de cord şi accidente cerebrale din întreg grupul (7,9 cazuri la 1000 de femei, pe an). Au urmat apoi cele care sufereau de diabet (7,1 cazuri la 1000 de femei, pe an), cele cu antecedente familiale (5,4 cazuri la 1000 de femei, pe an), fumătoarele (5,4 cazuri la 1000, pe an) şi cele obeze (5,3 cazuri la 1000, pe an).

Problemele cu stomacul şi durerile de spate

Bolile inflamtorii intestinale -un grup de afecţiuni ale sistemului digestiv care au inflamaţia ca principal simptom- pot provoca şi dureri de spate. Aceste afecţiuni pot duce la eliminarea unei substanţe toxce din intestin care cauzează inflamaţia articulaţiilor.

Un sfert dintre pacienţii cu boli inflamatorii intestinale au artrită, spune Dr Andrew Poullis, gastroenterolog la Spitalul St. George din Londra.

Durerea de spate poate fi cauzată de pancreatită, o afecţiune în care pancreasul se inflamează.