De ce apare vertijul și ce metode de diagnostic sunt indicate. Cum excludem cauzele vasculare

Vertijul este una dintre condițiile ce determină cel mai frecvent programarea la un consult în cabinetul de neurologie sau în serviciile de urgență având  o multitudine de cauze posibile de la afecțiuni benigne, pasagere, la boli severe cu prognostic fatal sau invalidant mai ales dacă nu sunt diagnosticate la timp.

De aceea, spun medicii, este esențial ca identificarea cauzei vertijului să fie stabilită urgent. La fel de important este și tratamentul antivertiginos.

De ce apare vertijul și ce metode de diagnostic sunt indicate. Cum excludem cauzele vasculare

Despre modul în care se poate ajunge la stabilirea diagnosticului dar și în ce constă tratamentul vertijului a povestit pentru Doctorul Zilei, doctorul Lucian Chircea, medic specialist neurolog la RMN Diagnostica din Sibiu.

“Printre cauzele cele mai frecvente ale vertijului regăsim afecțiuni degenerative ale coloanei vertebrale, oftalmologice, ORL (de exemplu vertijul paroxistic pozițional benign, boala Meniere, nevrita vestibulară), hematologice (anemiile), cardiovasculare (tulburările de ritm cardiac, insuficiența cardiacă, stenozele trunchiurilor supraaortice). Inclusiv bolile neurologice severe precum sunt accidentele vasculare, scleroza multiplă, tumorile cerebrale sunt posibile afecțiuni care pot provoca vertij”, ne-a explicat medicul Lucian Chircea.

Specialistul neurolog mai spune că vertijul, respectiv amețeala, este descris de pacienți ca o senzație de pierdere a echilibrului, rotire, plutire, pierdere a reperelor spațiale, iluzie a mișcării, aproape leșin.

“Anamneza ne orientează asupra  caracterului subiectiv (de plutire, instabilitate), factorilor declanșatori și de ameliorare, duratei, bolilor asociate și a tratamentelor urmate, simptomelor ce acompaniază vertijul. O atenție specială se acordă duratei vertijului care ne orientează după caz spre anumite afecțiuni sau condiții. Astfel, vertijul care are o durată scurtă, adică de 30-60 secunde este mai frecvent de cauză vestibulară, fără a putea exclude nici mecanismele cardiogenic, vascular sau psihogenic.Vertijul cu durata mai mare ( 1-15 minute) apare mai des în accidentele ischemice tranzitorii vertebro-bazilare. În astfel de cazuri este importantă ecografia doppler. Adică în diagnosticul afecțiunilor vasculare ale axului vertebro-bazilar”, ne-a mai spus medicul.

Vertijul cu durată de câteva ore – boala Meniere

Medicul neurolog spun că că vertijul recurent, cu o durată de câteva ore, se întâlnește mai frecvent în boala Meniere sau migrena vestibulară fiind însoțite de scăderea unilateral, fluctuantă a auzului.

“Vertijul cu durata de ore-zile apare uneori provocat de leziunile demielinizante în puseul din scleroză multiplă, în timp ce vertijul cronic, aproape permanent sugerează leziuni permanente produse de accidentele vasculare sau tumori cerebrale sau cerebeloase, toxicitate dată de anumite medicamente”, ne-a mai explicat medicul neurolog.

 Alte cauze posibile:

 Cauzele vasculare sunt reprezentate mai ales de insuficiența circulatorie vertebro-bazilară ce presupune scăderea fluxului cerebral prin arterele vertebrale și artera bazilară spre centrii echilibrului din cerebel și trunchiul cerebral.

„Stenoza (obturarea parțială) sau ocluzia (închiderea totală) a arterelor se poate produce prin plăci aterosclerotice (colesterol), prin fragmente deplasate de la distanță (embolii) reprezentate de trombi (cheaguri de sânge), grăsime, sau prin leziuni ale peretelui arterei care se poate rupe și obstrucționează fluxul sangvin. Accidentele ischemice tranzitorii produc amețeala, tulburări de vorbire, tulburări de echilibru, ataxie, diplopie (vedere dublă), halucinații vizuale”, a continuat specialistul.

Rolul ecografiei doppler:

Medicul neurolog susține că în astfel de situații intervine este esențială ecografia doppler. Aceasta este o investigație non invazivă care poate identifica locul și gradul stenozei (îngustării), viteza și sensul de curgere a sângelui, circulația colaterală și permit tratamentul adecvat medicamentos, prin radiologie intervențională (montare de stent) sau chirurgicală.

“Sunt și cazuri în care examinarea ecografiei doppler se poate completă cu imagistică angio-RMN sau angio-CT, arteriografie (DSA). Toate acestea pentru a se identifica cu precizie sediul și gradul stenozei precum și răsunetul asupra creierului al accidentelor vasculare”, ne-a mai explicat medicul Lucian Chircea.

În concluzie, medicii recomandă căutarea și tratarea cauzei vertijului. În prima etapă de stabilire a diagnosticului ne ajută informațiile primite de la pacient – durata, modul de apariție, factorii determinanți sau favorizanți -, apoi se face  examenul clinic și ulterior au loc investigațiile paraclinice de laborator și mai ales cele imagistice reprezentate de ecografia doppler extra – și transcraniană și investigațiile imagistice RMN /CT ( computer tomograf).