Verdictul unei boli terminale zguduie din temelie psihicul unui om. Unde găsim un sprijin de nădejde?

Verdictul unei boli grave e capabil să te zdruncine serios. În acest caz, psihologul devine un element de bază în lupta cu cancerul

„Stresul psihologic poate afecta capacitatea unei tumori de a se dezvolta și de a se răspândi”!!!

Verdictul unei boli terminale zguduie din temelie psihicul unui om. Impactul veștii este pe măsura verdictului: bolnavul se trezește, practic, față în față cu moartea. Moment în care, speranța și dorința de supraviețuire, devin esențiale în procesul de vindecare. Aici intervine ajutorul psihologului, crucial în lupta cu nemiloasa boală. Ne dezvăluie modul în care trebuie privit un astfel de verdict psihologul Adina Moraru, într-un interviu în exclusivitate pentru Doctorul zilei.

Psiholog cu multiple specializări în domeniul clinic şi educațional, Adina Moraru este absolventă a Facultăţii de Psihologie-Sociologie și Științe Politice precum și a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din 2007.

A urmat cursul de psihoterapeut în hipnoză ericksoniană în cadrul ARHTE și pe cel de introducere în psiho-oncologie în cadrul Patronatului de Medicină Integrativă. Începând din anul 2005 și până în prezent, a urmat mai multe cursuri naționale și internaționale de dezvoltare şi formare profesională în cadrul asociaţiilor, institutelor, facultăților şi colegiilor din România, precum: curs de dezvoltare personala Art-Therapy, cursuri și workshop-uri de dezvoltare profesională. recunoscute de către Federația Română de Psihoterapie (“Psihoterapie pentru persoane cu dizabilități”), Programare Neuro-lingvistică.

Interviu realizat de Georgiana Ioniță:

-Doctorul zilei: Ce se întâmplă cu psihicul pacientului atunci când „încasează” verdictul unei boli terminale?

– Psiholog Adina Moraru: Când am putea, oare, să spunem că ne-am simți pregătiți să intrăm pe ușa unui cabinet medical ca oameni sănătoși, și să ne trezim pacienți ai unei boli terminale? Impactul este pe măsura verdictului și ar putea chiar să aibă loc o scindare a psihicului, pacientul regândind sensul vieții sale, moment în care totul poate părea chiar ireal. În mintea lui, omul devine temător, fricos deoarece se simte năpădit de gândurile și frica de moarte, care îi poate întrerupe bucuria de a se împlini și a trăi alături de ființele dragi.

Au nevoie de ajutor ca să lupte

– Cât de importantă este susținerea psihologică a pacientului în etapele derulării tratamentelor pentru cancer?

– Eticheta, statutul de pacient și tratamentele necesare sunt factori cu mare greutate psihică. Este foarte important pentru pacienți să aibă parte de susținerea psihologică care le oferă diverse unelte și perspective pentru a putea trece prin derularea tratamentelor.

În general, pacienții își revin la eul lor normal în între două săptămâni și o lună de la aflarea unui diagnostic de boală cronică, iar mai apoi au nevoie în continuare de a susține procesul psihic benefic necesar traversării către următoarele etape. Alianța terapeutică, empatia din partea psihologului, faptul că pacientul se simte înțeles și că poate să-și ventileze gândurile și temerile, reprezintă factori foarte importanți în sprijinul psihologic acordat.

Suportul profesional pentru pacienții oncologici este una dintre sarcinile unei activități psihologice. Natura specifică a acestui suport apare din complexitatea stării unui pacient afectat de cancer și a tratamentului său. Răspunsurile emoționale extreme pot fi evocate de alte efecte secundare, imediate sau întârziate, legate de radioterapie, dar și de tratamentul chirurgical sau de chimioterapie, chiar dacă pacienții au fost informați despre posibilele lor apariții.

Ce trebuie luat în calcul

– Le perturbă liniștea interioară, înțeleg…

– Starea de primejdie conduce la tulburarea informațională și emoțională a pacienților, perturbă armonia lor internă și externă sau adâncește o criză existentă înainte de boală. Efectele secundare includ: leziuni cutanate, greață, modificări ale regimului alimentar, slăbirea sistemului imunitar cauzată de scăderea nivelului de celule albe și trombocite din sânge, scăderea interesului față de activitatea sexuală, pierderea părului, xerostomia (gură foarte uscată), rigidizarea musculară, creșterea afecțiunilor dentare.

Acestea depind nu numai de zona de tratament și de doză, ci și de reacțiile individuale ale pacientului. Psihologul care se ocupă de pacienții oncologici, trebuie să țină seamă de faptul că aceste efecte, în timp ce deteriorează calitatea vieții pacienților, afectează și funcționarea cognitivă, emoțională și psiho-socială, precum și că activează mecanismele lor defensive, exercitând astfel un impact asupra interpretării situației în care se află. De asemenea, trebuie luată în considerare coexistență altor boli somatice sau mentale și a problemelor personale, nu neapărat induse de cancer (existând înaintea sau independent de boală și de tratament) și totuși într-o anumite corelație cu acesta.

”Dovezile din studiile experimentale sugerează că stresul psihologic poate afecta capacitatea unei tumori de a se dezvoltă și de a se răspandi, tocmai de aceea, suportul psihologic este crucial”.

– Psiholog Adina Moraru –

Stresul poate agrava boala

– Doctorul zilei: Este posibilă accelerarea bolii pe fondul unui psihic slab, a depresiei, a stresului?

– Psiholog Adina Moraru: Persoanele care suferă de cancer pot descoperi efectele fizice, emoționale și sociale ale bolii ca fiind stresante. Când considerăm despre ceva că este că o amenințare, creierul nostru trimite semnale sistemului nervos și sistemului hormonal, traducând această alertă în stres la nivelul corpului prin reacții chimice ce pot duce la dezechilibru, atunci când persistă pe o perioadă lungă de timp. Dovezile din studiile experimentale sugerează că stresul psihologic poate afecta capacitatea unei tumori de a se dezvoltă și de a se răspândi, tocmai de aceea, suportul psihologic este crucial.

E valabil și în sens invers

– Unii chiar o iau razna…

– De asemenea, pacienții care încearcă să-și gestioneze stresul cu comportamente riscante, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool sau care devin mai sedentari, pot avea o calitate mai scăzută a vieții după tratamentul cancerului.

În schimb, oamenii care au capacitatea de a folosi strategii eficiente de coping pentru a face față stresului, cum ar fi tehnicile de relaxare și de gestionare a stresului (de ex. mindfulness, pilates, mișcare fizică, art-terapie etc.), s-au dovedit a avea niveluri mai scăzute de depresie, anxietate și simptome legate de cancer și tratamentul acestuia. Astfel este posibilă și variantă reversibilă a unei boli, prin reîntoarcerea la simplitatea vie și plină de vitalitate a ceea ce înseamnă opusul depresiei și stresului: alegerea voită a oricărui om să includă în programul vieții sale gânduri și programe mentale exprimate pozitiv, meditații zilnice sau tehnici de mindfulness și relaxare ghidate de un specialist, abonamente specializate pe pilates și mișcare fizică personalizată, artă și, să ne reamintim, să cântăm și dansăm către reinvocarea vieții în întreaga noastră ființă interioară.