Verdict final pentru medicamentele prescrise pe bază de rețetă, altele decât cele recomandate în prospect. Decizia aparține Înaltei Curți de Justiție și Locuință.
În afara recomandărilor medicului, medicamentele prescrise de medici „off label” trebuie să fie plătite de către Asociația Națională a Asigurătorilor de Sănătate.
O decizie a Înaltei Curți de Justiție și Locuință continuă calea pe care au luat-o pacienții care au ajuns să creadă că singura lor speranță este un medicament folosit în mod neconstituțional, decizie susținută de hotărâri recente ale Curții de Apel pentru al patrulea circuit.
La începutul lunii decembrie a anului trecut, E.C.G. a solicitat despăgubiri. Cazul ieșeanului era identic cu multe alte persoane care sufereau de boli grave. Tratamentul convențional nu mai este eficient, iar medicii sunt forțați să folosească medicamente care sunt recomandate pentru alte boli decât cea actuală a pacientului.
În realitate, ieșeanca suferă de carcinom epitelial ovarian. În 2018, a fost diagnosticată o culpă. În mai 2019, siguranțele au fost considerate libere de pedepsele cu închisoarea, după ce au primit tratamentul Urmase.
În iunie 2020, boal recidivează. Peste doi ani, vor fi încercate diferite opțiuni de tratament, cum ar fi chimioterapia pe bază de platină, dar balena nu va putea fi îndepărtată.
În septembrie 2022, se intervenise chirurgical, pentru îndepăratarea metastazelor hepatice. S-a renunţat la operaţie, atunci când s-a constatat că boala era mult mai avansată decât o arătau aspectele imagistice. În disperare de cauză, medicul oncolog curant a recomandat tratament cu Lynparza, medicament autorizat în România şi compensat 100%.
Totuși, problema există în continuare pentru că, în conformitate cu standardele românești, medicamentul este folosit doar în cazurile în care chimioterapia cu placentă dă un răspuns, atât parțial, cât și elocvent. Altfel spus, din moment ce Lynparza nu a fost permis, pacientul poate încerca să se trateze cu aspirină dacă chimioterapia nu a dat niciun rezultat. Pentru E.C.G., nu exista decât o singură opțiune: să plătească medicamentele din banii proprii. Alternativ, costul pe flacon era prohibitiv, variind între 9.280 și 22.270 de lei, în funcție de concentrație.
În cei cinci ani care au trecut de atunci, Ministerul Sănătății a lansat un proiect care prevede înființarea unei comisii care să examineze cu precizie circumstanțele în care medicii propun un medicament „off label”, adică în afara indicațiilor terapeutice acceptate. Ordinul nu a fost emis astăzi, potrivit ziaruldeiasi.ro.
Primul pas care trebuie parcurs îl reprezintă cerințele de reglementare a medicamentelor pentru instituțiile responsabile în sectorul sănătății. Recent, un proces intentat de un locuitor cu cancer pulmonar din Iasi a fost respins in instanta de un judecator pentru ca pacienta nu trecuse de judecata preliminara.
El a cerut Ministerului Sănătății să plătească medicamentele necesare, dar nu a așteptat răspunsul negativ al departamentului. A făcut recurs direct la instanță, dar contestația sa nici nu a fost luată în considerare.
A făcut recurs la instanță în două cazuri de electrocardiogramă. Una dintre ele se află pe rolul Curții de Apel și se referă la „obligații”, obligațiile Ministerului Sănătății de a-și îndeplini propriile obligații. Procesul de „angajament” poate dura până la doi ani în practica standard, dar bolnavii de cancer nu au acest timp. Totuși, legea permite solicitarea unui ordin executiv al președintelui, care a devenit subiectul unei a doua petiții de punere sub acuzare. Reclamațiile în acest sens trebuie să îndeplinească trei condiții: urgența, promptitudinea și integritatea fondului.
În cazul ECG, urgența situației a fost clară, întrucât lipsa tratamentului a afectat direct dreptul la viață al deținuților. Caracterul temporar a fost dat de livrările de medicamente necesare doar în așteptarea soluționării procesului principal care vizează emiterea ordinelor de la Ministerul Sănătății. Echitatea problemei constă în faptul că instanța nu a fost invitată să examineze fondul, ci doar a dispus măsuri provizorii. Ca și în alte situații similare, fata a dat în judecată patru agenții.
Ministerul Sănătății nu a eliberat în mod voluntar ordine de a permite tratamente „off-label” și guvernul ca agenție sub care funcționează celelalte trei agenții.
Ca și în alte situații, fiecare agenție dedusă în instanță a preluat chestiune după problemă. Reprezentanții Departamentului au precizat că instituțiile vor plăti pentru medicamente doar pentru indicațiile aprobate, pe baza unei evaluări efectuate de ANMDM.
Cu toate acestea, agenția nu a propus o indicație extinsă pentru Lynparza. CNAS a ocupat aceeași poziție. ANMDM, în schimb, a indicat că nu este responsabilă pentru plata medicamentului, ci doar pentru includerea acestuia pe lista indicațiilor de tratament. Toate site-urile au constatat o calitate slabă a tratamentului și au solicitat excluderea de la tratament. Oficialii guvernamentali nu s-au obosit să facă apel la acuzațiile de deportare. Pretențiile agenției atribuite sectorului de sănătate au fost respinse de un judecător al Curții de Apel.
„Instanța a reținut că toți inculpații din acest dosar aveau competență asupra procedurii de includere a unor medicamente în lista care conține denumirile internaționale triviale corespunzătoare medicamentelor, fără deținerea sau contribuția personală a asiguratului. Are statut procesual pasiv deoarece are un ‘, a explicat judecătorul.
Ei au mandatat patru închisori să ofere deținuților drogul Lynparza în cadrul unei scheme de compensare de 100%. Dosarul pentru cauțiune a fost depus pe 5 decembrie, iar nouă zile mai târziu, Curtea de Apel și-a anunțat deja verdictul. Din cauza urgenței procesului, au fost permise doar cinci zile pentru apel. Dosarul a fost sponsorizat de Ministerul Sănătății, CNAS și ANMDM și a fost depus la Curtea Supremă cu două zile înainte de Crăciun. Un judecător ÎCCJ a discutat însă cazul până marți.
Totuși au vorbit. Aceștia au salutat faptul că Ministerul Sănătății și ANMDM ar trebui excluse din caz, deoarece nu sunt direct responsabili pentru rambursarea medicamentelor. În schimb, contestația CNAS a fost respinsă, iar hotărârea Curții de Apel Yasi rămâne în vigoare. Companiile de asigurări de sănătate sunt obligate să ramburseze unui deținut 100% din costul îngrijirilor medicale necesare, potrivit
