Din cuprinsul articolului
Centrul pentru Inovație în Medicină, în parteneriat cu compania Abbvie, lansează campania “Să discutăm altfel despre cancer”, al cărei obiectiv este schimbarea conversației publice despre cancer, pornind de la dovezile științifice despre prevenția, depistarea precoce, diagnosticul de precizie și tratamentul bolii, acumulate dea lungul timpului.
“Simpla pronunțare a termenului cancer, din partea medicului, evocă încă pentru 45% dintre români o sentință definitivă: decesul iminent, în scurt timp. Resemnarea în fața diagnosticului de cancer nu se corelează însă cu imensa acumulare de date științifice despre prevenția, depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul cancerului”, spune Dr. Marius Geantă, Președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină. “ În Statele Unite ale Americii, două din trei persoane diagnosticate cu cancer trăiesc la 5 ani de la momentul în care au fost diagnosticate. Pentru cancerul de tiroidă, de prostată sau chiar cancerul la sân, regula este supraviețuirea a peste 95% dintre bolnavii cu cancer, pe o perioadă mai lungă de 5 ani. Pentru a câștiga definitiv lupta cu cancerul, pe lângă continuarea cercetării și asigurarea accesului la rezultatele acesteia, devine din ce în ce mai important să discutăm altfel despre cancer, cu un optimism bazat pe dovezi”.
Dr. Marius Geantă descrie elementele importante ale campaniei Să discutăm altfel despre cancer: “Să discutăm – pentru că prea puțini sunt cei care au făcut-o până acum. Altfel – adică bazat pe dovezile științifice care susțin, de exemplu, că există mijloace eficiente de prevenție și depistare precoce pentru cancerul de col uterin sau cancerul pulmonar. Altfel – cu optimismul adus de noile mijloace diagnostice și terapii, precum medicamentele țintite și imunoterapiile, care ajută ca, în cazul diagnosticului de melanom malign avansat, unul din 5 pacienți să supraviețuiască mai mult de 10 ani”.
Site-ul oficial al campaniei este: http://altfeldesprecancer.ro.
Apariția cancerului este legată de modificări majore la nivelul ADN-ului celulelor normale. Aceste transformări, care fac o celulă normală să se transforme într-o celulă canceroasă, sunt adesea determinate de factori pe care îi putem influența într-un mod relativ simplu. Deși 50% dintre cazurile de cancer au cauze care pot fi prevenite, numărul persoanelor diagnosticate cu această boală continuă să crească.
Top 3 factori de risc pentru apariția cancerului includ fumatul, infecțiile și obezitatea. Dar contează foarte mult și expunerea excesivă la soare, sedentarismul, dieta, consumul de alcool sau poluanții atmosferici.
Fumatul este asociat cu dezvoltarea a 17 tipuri de cancer, nu doar a cancerului pulmonar, după cum poate am fi crezut. Cancerul de vezică urinară, cancerul ovarian sau uterin, cancerul de cap și gât sau cancerele sistemului digestiv – de esofag, stomac, ficat și pancreas – sunt corelate toate cu fumatul. Un procent important dintre persoanele care se infectează cu virusul hepatitic B sau C poate dezvolta, la un moment dat, cancer de ficat.
Infecția cu virusul numit HPV se asociază cu apariția cancerului de col uterin. 3 tipuri de cancer de piele apar ca urmare a expunerii necontrolate la soare.
Dacă discutăm despre obezitate și despre sedentarism, 20% dintre cazurile de cancer sunt diagnosticate la persoane care au kilograme în plus.
14 tipuri de cancer, de la cancerul tiroidian la cancerul de rinichi și ovarian, se asociază cu o greutate corporală mai mare decât cea recomandată.
Așadar, pentru a reduce riscul de cancer, trebuie să:
• renunți la fumat
• te vaccinezi împotriva hepatitei B și a HPV
• te protejezi față de transmiterea infecției cu hepatita B, hepatita C și HIV
• te tratezi cu medicamente interferon-free pentru hepatita C
• reduci consumul de alcool și de alimente cu multe calorii
• îți îmbunătățești activitatea fizică
• te protejezi prin haine și creme cu factor de protecție atunci când te expui la soare
Altfel despre depistarea precoce și screening-ul cancerului În Statele Unite ale Americii, 2 din 3 pacienți cu cancer trăiesc la 5 ani de la momentul diagnosticului. În cazul cancerului la sân, peste 90% dintre femeile diagnosticate în SUA trăiesc pe termen lung. Iar unul dintre elementele cheie pentru această schimbare de perspectivă ține de depistarea precoce a bolii. În general, trec ani de zile de când apare cancerul și până la primele simptome ale bolii. Adesea, momentul diagnosticului vine prea târziu și boala este deja avansată. Cu cât un tip de cancer este detectat mai repede, înainte de a se extinde la celelalte organe, cu atât crește probabilitatea de a fi tratat cu o eficiență crescută.
La nivel internațional, experții au definit criteriile pentru programele de depistare precoce, prin screening, pentru 5 tipuri de cancer: de sân, col uterin, colo-rectal, prostată și cancer pulmonar. Pentru fiecare dintre acestea, au fost identificate teste specifice, puțin sau deloc invazive, care pot să atragă atenția mai repede asupra unei posibile boli.
Pentru depistarea precoce a cancerului la sân, de exemplu, sunt esențiale auto-palparea sânilor, dar și ecografia și, mai ales, mamografia.
Depistarea cancerului de col uterin presupune fie realizarea cunoscutului test Pap, fie o variantă modernă, determinarea directă a HPV.
Analiza PSA în sânge contribuie la salvarea vieții pentru mulți bărbați, ajutând la diagnosticarea rapidă a cancerului de prostată.
O examinare computer tomograf cu doze mici de radiații tinde să se impună drept principala metodă pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar. Mai mult, în ultimii ani, o serie de teste genetice de ultimă generație au început să fie folosite pentru determinarea riscului de a face cancer de sân, de ovar, de stomac
sau tiroidian.
O masă caldă pentru copiii din zone defavorizate. Centrele E.G.A.L. oferă copiilor din comunități vulnerabile…
Secretul unei vieți bune. Prof. Dr. Vlad Ciurea a dezvăluit care este secretul unui trai…
De când se știe, Liz Long, 57 de ani, s-a luptat cu alimentele și digestia.…
Pentru o parte dintre nativi, următoarea perioadă poate să aducă modificări importante și provocări puternice…
Prof. Dr. Vlad Ciurea, unul dintre cei mai renumiți neurochirurgi din România, explică cum funcționează…
Dimineți reci și temperaturi sub zero grade, dar apoi... Vezi prognoza meteo pentru următoarele două…