Valul 3 de pandemie în România. Posibilele scenarii. Octavian Jurma: „Mai avem inca 7 saptamani pana vom atinge varful valului”

Observând o tendință ascendentă a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, specialiștii subliniază că valul 3 de pandemie se desfășoară și în România. Iată care sunt factorii ce au dus la creșterea numărului de infectări, ce putem face pentru a opri evoluția valului 3 și care sunt posibilele scenarii.

Ovidiu Jurma, medic și cercetător român, explică pe Facebook factorii care au dus la apariția unui nou val de pandemie în România, cum putem să reducem riscurile și, de asemenea, care sunt cele mai bune metode de protecție.

Valul 3 de pandemie în România, posibilele scenarii

„Valul 3 a debutat in Romania la finalul lunii februarie, in a 3-a saptama de la deschiderea scolilor exact asa cum a fost anticipat*. Ne aflam acum in a 3-a saptamana de crestere accelerata. Ce urmeaza?

O observatie empirica sugereaza ca fazele de crestere accelerata dureaza in medie 10 saptamani in lipsa unei interventii semnificative. Aceasta a fost si media ultimelor 2 faze de crestere de anul trecut. Este doar o observatie empirica insa ne ajuta sa ne reglam asteptarile.

Ne putem astfel astepta sa mai avem inca 7 saptamani pana vom atinge varful valului si un eventual platou sau faza descendenta cu actualele masuri. O eventuala stare de lock-down national ar putea avea efect obtinerea platou la 2 saptamani dupa aplicarea sa. Spre exemplu, impactul masurilor din 9 noiembrie de vede la finalul lunii noiembrie cand intram in faza descendenta a valului 2. Pe de alta parte masurile luate in vara dupa adoptarea legii carantinei produc doar un platou dupa 10 saptamani de crestere nu o faza descendenta.

Avand in vedere ca un lock-down a fost exclus atat de Presedintele Iohannis cat si de Primul Ministru Citu si nu am nici un motiv sa ma indoiesc de seriozitatea deciziei lor, un asemenea scenariu nu este inclus in simulare si din moment ce nu stim ce va urma dupa atingerea varfului, am limitat prognoza doar pana la mijlocul lunii aprilie cand incertitudinea devine maxima.

Avem asadar 3 scenarii ascendente ilustrate in grafic prin curbele verde, mov si albastru cyan.

Avem așadar 3 scenarii ascendente ilustrate în grafic prin curbele verde, mov și albastru cyan. Curbele verde (SIM-A) și mov (SIM-B) urmăresc două scenarii calculate cu ajutorul timpului de dublare (Td este un indice invers proporțional cu rată de reproducere R) care definesc limitele superioară și inferioară a unui interval de predicție (media acestuia e verde punctat). Limitele au o tendința să se inverseze când se inversează trendul. Coborârile sunt produse de „ipoteze descendente” acestea sunt naturale (reacția populației, imunizare de turmă etc) sau artificiale (măsuri de distanțare fizică artificială sau forme de lock-down). Lățimea intervalului reflectă incertitudinea produsă de variațiile numărului zilnic de cazuri, a numărului de teste, evenimente sau declarații politice.

Curbă albastru cyan

E produsă cu un alt model de predicție directă a cazurilor noi, bazat pe alertă procentuală la 7 zile (AP7) care este un indicator direct proporțional cu rată de reproducere R.Mini valul de după sărbători e inclus în curbă comunitară (mov). Simularea presupune că nu se vor lua măsuri decât tardiv sau minimal și că valurile au o tendința să se plafoneze după 3 luni sau după ce timpul de dublare scade la 14 zile (observație empirică). Simularea este destul de precisă pentru următoarele 14 zile în trend (ultima calibrare a avut loc săptămâna trecută) dar precizia scade la distanță mai mare de 30 de zile.

Curbă mov 

Este cea mai pesimistă pe termen scurt și cea mai optimistă pe termen lung. Azi media mobilă la 7 zile (curbă roșie) a cazurilor oficiale a depășit această limita iar vârfurile săptămânale (curbă roz) încă din februarie.Curbă cyan a devenit cea mai pesimistă la începutul lunii și se află în continuare deasupra mediei mobile oficială dar și această a fost depășită de vârfurile săptămânale tot din februarie.

Curbă verde neon

Este acum cea mai optimistă dar începe să devină pesimistă în aprilie și se plafonează doar la 10.000 de cazuri pe zi, cel mai pesimist scenariu pentru următoarele 7 săptămâni. În concluzie avem un grad ridicat de certitudine că vom depăși pragul de 6.500 de cazuri pe zi până al finalul lunii și cel de 7500 de cazuri pe zi cel târziu la mijlocul lui aprilie. Avem de asemenea o amenințare credibilă că vom depăși 10.000 de cazuri confirmate pe zi în aceeași perioada, dacă nu se iau măsuri suplimentare.

Pentru noi aceste date si prognoza inseamna ca trebuie sa ne comportam ca si cum am fi in lock-down national. prioritatile sunt:

1. Masca. Poarta masca in continuare si alege una FFP2 daca poti. Masca va fi necesara pana vom declara pandemia inchisa in Europa.

2. Vaccinare (singura protectie reala si pe termen lung). Toate vaccinurile cu o eficienta peste 50% te feresc de forme grave de boala si de moarte. Nu ezitati deci s ava vaccinati. Sa te vaccinezi repede e mai important decat sa te vaccinezi cu cel mai eficient vaccin care inca nu a fost produs.

3. Distantarea fizica si igiena mainilor. Daca virusul nu ajunge la tine nu te poate infecta.

4. Izolare relativa. Incearca sa eviti situatiile sociale pana la 10 zile dupa rapel. Daca nu vrei sa vaccinezi evita-le pana iesim din val. Majoritatea infectiilor au loc acum intr-un context familiar in care renuntam temporar la masca. E mai simplu sa eviti astfel de situatii decat sa te protejezi in timpul lor.

5. Vaccinarea (in caz ca incerci sa eviti acest pas). Vaccinarea este singurul mod in care siguranta va deveni iarasi o normalitate si ne vom putea relaxa cu adevarat”, explică cercetătorul Ovidiu Jurma.