Valeriu Gheorghiță, despre miocardita post-vaccinare. Simptome, risc și posibile investigații necesare

Miocardita este o afecțiune care se caracterizează prin inflamarea mușchiului inimii (miocard). Aceasta se poate dezvolta după vaccinare, fiind un efect advers rar. În majoritatea cazurilor, acesta se manifestă în cazul tinerilor.

În România au fost înregistrate 6 cazuri de miocardită. Toate persoanele care au dezvoltat această afecțiune au primit îngrijiri medicale de specialitate și s-au recuperat, fiind externate cu o stare de sănătate generală bună.

Ce trebuie să știi despre miocardita post-vaccinare

Valeriu Gheorghiță, medic și coordonator al campaniei de vaccinare anti-COVID în România, a oferit mai multe detalii despre această afecțiune ce poate fi manifestată după administrarea vaccinului anti-COVID.

„În România, până la acest moment, sunt raportate șase cazuri de miocardită. Ele sunt raportate la cinci băieți și o fată. Grupa de vârstă este între 17 ani și 29 de ani.

Toate cele șase cazuri au apărut după vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer, trei cazuri după administrarea primei doze, trei cazuri după administrarea celei de-a doua doze.

În toate cele șase cazuri evoluția a fost favorabilă, adică copiii au fost.. adolescenții, tinerii, au fost internați și s-au externat cu o stare generală foarte bună. Media timpului apărut de la administrarea dozei și până la diagnostic a fost de maxim, practic în primele șapte zile s-au stabilit aceste diagnostice, dar repet, formele clinice au fost ușoare, evoluția a fost foarte bună în toate cazurile”, a declarat medicul Valeriu Gheorghiță, potrivit RRA.

Cât de frecvente sunt și care este riscul?

„Dacă ne uităm la numărul de doze administrate grupei de vârstă între 12 și respectiv până la 29 de ani, inclusiv, practic rata de raportare este similară cu ceea ce s-a raportat în celelalte țări: în Israel, în Statele Unite, și anume aproximativ un caz la 100.000 de doze administrate”, a adăugat medicul.

Sunt necesare investigațiile după vaccin sau după COVID, în cazul copiilor?

„Nu, pentru că în aceste situații practic semnele clinice care ridică suspiciunea de miocardită cel mai frecvent au fost legate de durerea în piept, durere toracică, palpitații și stare de oboseală.

Acestea au fost cele mai… sigur şi febra a fost relatată în anumite cazuri. Dar în absenţa acestor simptome, care sunt evocatoare şi care, repet, apar foarte rar, nu este nevoie de alte investigaţii. Şi aici mă refer după vaccinare.

După infecţia cu SARS-COV-2, după COVID, ştim că există acest risc de sindrom inflamator multisistemic al copilului, care apare cu o frecvenţă, cel puţin după datele acumulate în SUA, de un caz la aproximativ 1.000 de copii care au trecut prin infecţia cu SARS-COV-2 şi aici nu are importanţă forma de boală, gravitatea bolii prin care a trecut copilul.

Apare undeva într-un interval de timp de până la 6-7 săptămâni de la boală şi care se caracterizează evident prin febră, pentru că de aia este sindrom inflamator, şi care interesează cel puţin două organe, foarte frecvent fiind interesată şi inima, şi cordul, ceea ce evident în multe cazuri a necesitat internarea copiilor în secţia de terapie intensivă.

Deci boala în sine, infecţia naturală are un impact semnificativ crescut asupra, inclusiv asupra copilului, chiar dacă forma în sine, forma de boală nu este una gravă la început. Însă sunt aceste complicaţii inflamatorii, imunologice care apar, repet, după vindecarea aparentă a bolii.

Dar şi în aceste situaţii sunt studii care într-adevăr arată o afectare silenţioasă, o afectare inaparentă a cordului, dar aceste date sunt greu de evaluat în momentul de faţă din punct de vedere al impactului pe sănătatea efectivă a copilului şi al impactului pe cord.

În momentul de faţă nu sunt recomandări de o supraveghere particulară a copiilor care au trecut prin boală. Repet, în cazul în care apar modificări în starea generală, în starea clinică a copilului, evident atunci este important să ne prezentăm la medic pentru evaluare medicală, dar altfel nu se recomandă investigaţii din acest punct de vedere pentru a evalua o eventuală afectare subclinică miocardică”, a mai explicat medicul Valeriu Gheorghiță.