Valeriu Gheorghiță, declarații despre valul 4: „Posibil să avem 1.600 de infectări pe zi în septembrie/ Unul din doi români au un grad de imunitate, fie post-boală, fie post-vaccinare”

Valeriu Gheorghiță, declarații despre valul 4: „Posibil să avem 1.600 de infectări pe zi în septembrie/ Unul din doi români au un grad de imunitate, fie post-boală, fie post-vaccinare”.

Șeful campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, a declarat pentru Digi24, că la finalul lunii august, se vor înregistra 900 de cazuri zilnice de Covid, iar în a doua parte a lunii septembrie se va ajunge la 1500-1600 de cazuri zilnice.

Gheorghiță speră că acest lucru nu va afecta începerea școlii și că, în acest an, copii vor putea merge fizic la școală. „Nu mai putem să ne permitem încă un an în care copiii noştri să stea acasă. S-a pierdut oricum suficient de mult, nu doar din punct de vedere al cunoștințelor efective, cât din punct de vedere social și celelalte aspecte psiho-emoționale și de dezvoltare a copilului. Trebuie să facem cu toții un efort ca în acest an copiii noștri să meargă fizic la școală”, a spus acesta.

Valeriu Gheorghiță: Unul din doi români au un grad de imunitate, fie post-boală, fie post-vaccinare

„Astăzi sunt cu 20 de de cazuri mai multe în terapie intensivă față de ziua precedentă și vedem că avem în continuare peste 500 de cazuri. Este practic o situație pe care o regăseam în urmă cu trei luni. De altfel se anticipa această creștere și cred că experții și noi am transmis faptul că din estimările noastre, având în vedere implementarea măsurilor de relaxare și faptul că varianta Delta devine dominantă, există această probabilitate foarte mare de a înregistra o creștere a numărului de cazuri.

Creștere pe care considerăm că este foarte probabil s-o înregistrăm în perioada următoare și să ajungem, așa cum am mai spus, la final de luna august la peste 900 de cazuri raportate într-o singură zi și în septembrie, în a doua parte a lunii septembrie la peste 1.500-1.600 de cazuri.

Este foarte important acest indicator legat de internările în secția de terapie intensivă, de spitalizări în general și de mortalitate, pentru că știm foarte bine că în țările în care rata de imunizare, rata de acoperire vaccinală a fost crescută, nu s-a înregistrat în paralel o creștere semnificativă a spitalizărilor și a deceselor.

Or, din acest punct de vedere faptul că avem o creștere a numărului de cazuri este un aspect, însă cel mai important indicator în momentul de față este cel legat de gravitate, de severitate.

Trebuie să ținem cont că spre deosebire de valurile precedente avem totuși o estimare în momentul de față că unul din doi români au un grad de imunitate, fie post-boală, fie post-vaccinare, dacă nu uităm la imunitatea cumulată, imunitatea colectivă la acest moment.

Sigur că trebuie să înțelegem că doar prin vaccinare putem să asigurăm o protecție mai bună în fața formelor severe și în fața riscului de spitalizare și de deces și inclusiv în fața riscului de a contracta infecția, deci practic din datele noastre reiese faptul că vaccinarea reduce riscul de infecții, indiferent de forma clinică de boală de care vorbim.

Ori, din acest punct de vedere este un un element cât se poate de util pentru a reduce circulația virusului, alături, sigur, de utilizarea și respectarea celorlalte măsuri pe care le cunoaștem deja, cea mai importantă fiind masca și evitarea zonelor supraaglomerate”, a declarat Valeriu Gheorghiță, potrivit sursa citată.

„Antivaccinismul nu este definit de câteva luni, este un comportament definit de ani și ani de zile”

Valeriu Gheorghiță a explicat, de asemenea, de ce campania de vaccinare merge prost în România. „Pot să vă spun că în urma monitorizărilor și a rapoartelor pe care noi le-am primit prin intermediul ambasadelor și Ministerului Afacerilor Externe din țările europene, în ceea ce privește și organizarea logistică a campaniei de vaccinare, dar și acțiunile de comunicare propriu-zise, sunt aceleași elemente care au fost folosite și în România, dar și în celelalte țări. Sunt foarte puține diferențe”, a explicat acesta.

„Cred că ceea ce a făcut diferența în prima parte a campaniei de vaccinare în care până la urmă în toate țările vorbeam de aceeași intenție de vaccinare, adică vorbeam de cei care erau convinși că vor să se vaccineze și care s-au adresat, diferența a făcut-o accesibilitatea.

Procesul de vaccinare în România a fost și este unul foarte simplu şi foarte uşor. Sunt încă țări în care nu poți să optezi pentru un anumit tip de vaccin, ci vei primi un vaccin care este disponibil la acel moment.

Or, ceea ce explică situația actuală este procentul mult mai mare de persoane ezitante pe care noi le avem în România, precum și persoane care sunt împotriva ideii de vaccinare. Şi acest tip de comportament nu este definit de câteva luni, este un comportament definit de ani și ani de zile”, a punctat Gheorghiță.

Mesajul vaccinării trebuie adaptat

Valeriu Gheorghiță a punctat că se lucrează pentru o promovare mai bună și mai țintată pentru persoanele din mediile defavorizate, pentru care explicația că „vaccinarea înseamnă mersul la restaurant, mersul la concerte, la spectacole”, nu înseamnă nimic.

„Cu siguranță informarea medicală și prezentarea, furnizarea acestor informaţii științifice, dar într-o manieră inteligibilă și pe înțelesul fiecăruia reprezintă, dacă vreți, elementul central al demersului de comunicare și de informare în ceea ce privește conștientizarea beneficiilor și a importanței vaccinarii.

În special pe anumite segmente populaționale sigur că lucrurile trebuie… Mesajul trebuie adaptat și vectorii care transmit acest mesaj iarăși ar trebui să provină, pe de-o parte din rândul personalului medical, și aici și mă gândesc în mod direct la colegii noștri din rețeaua primară de medicină de familie, care reprezintă un factor important de încredere în comunitatea pe care ei o reprezintă.

De asemenea, mai sunt și alte persoane care sunt din afara sistemului medical și care se bucură de o încredere crescută, cum sunt preoții, cum sunt cadrele didactice, cum sunt polițiștii, primarul și așa mai departe.

Tocmai de aceea este foarte greu cu un mesaj la nivel central să ajungi într-adevăr la fiecare om și, practic, ideile principale și principalele întrebări și răspunsuri trebuie purtate la fiecare om prin vectorii de imagine, adică trebuie o descentralizare, dacă vreți, a campaniei de comunicare și de informare”, a mai spus șeful campaniei de vaccinare.