Din cuprinsul articolului
Au eradicat multe epidemii, cu prețul de a aduce boli noi. Autismul și bolile autoimune au explodat în lume o dată cu campaniile de imunizare.
Vaccinarea a stârnit cele mai mari controverse din istoria medicinei. În timp ce Internetul e plin de povești cu părinți distruși, cazurile de copii grav afectați de „înțepături” se caută cu lupa în tratate.
Deşi susţin că e o isterie artificial creată, medicii admit că vaccinarea ridică anumite semne de întrebare.
Începutul isteriei
Cele mai controversate vaccinuri sunt ROR, ce oferă protecție împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului, și vaccinul pentavalent, care protejează împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei B și poliomielitei. Ele au fost asociate cu explozia de autism din anii ’50-’60, perioadă care se corela cu începutul campaniei de imunizare, în SUA. În Japonia, primul copil diagnosticat cu autism s-a născut în 1945, perioadă ce a coincis cu programul obligatoriu de vaccinare impus de americani. În 1962 ia naştere la Londra prima Asociaţie a părinţilor cu copii autişti. Acolo, numărul bolnavilor era mai mic decât în SUA, explicaţia fiind aceea că în Anglia, vaccinul nu era obligatoriu.
Efectele au fost puse pe seama a două substanțe: tiomersal (mercur) și aluminiu. Studiile au dovedit că în părul copiilor autişti, concentraţia de mercur era mai mare decât la cei sănătoşi, semn că metalul se acumula în organism. OMS a interzis tiomersalul, dar nu de tot.
Răceală, nu autism
Medicul de familie Călin Ciubotaru susţine însă că beneficiile acestor vaccinuri sunt mai mari decât riscurile. „Rujeola se complică în peste 10% dintre cazuri cu encefalite cu rată mare de mortalitate. În schimb, vaccinul dă cel mult o răceală şi encefalite mai mult în literatură”. În cazul vaccinului pentavalent, reacţiile adverse sunt locale. Și profesorul Marian Neguţ spune că teoria autismului nu se susține, „dacă ar fi să comparăm câți oameni s-au vaccinat și câți suferă de această boală. Risc neurologic există la cel antirabic”.
Aluminiul poate bulversa imunitatea
O teorie mai plauzibilă în accepţiunea medicilor este cea potrivit căreia stimularea excesivă a imunităţii prin vaccinuri ar fi responsabilă pentru rata mare de boli autoimune.
„Avem mult mai frecvent decât înainte cazuri de lupus, poliartrite, scleroză multiplă. Ce-i drept, înainte erau și subdiagnosticate, dar rămâne un dubiu – n-or fi oare de vină vaccinurile?”, se întreabă medicul Călin Ciubotaru. Ipoteza este susţinută de epidemiologul Marian Neguţ. „Suprastimulările imunologice se realizează fie cu nişte antigeni, fie cu virusuri vii care modifică activitatea celulelor. Acestea ar putea să declanșeze un proces autoimun de lungă durată. În principiu, vaccinurile cu virusuri vii (anti-rujeolic, HPV, herpetic, poliomielitic în unele cazuri) ar putea creşte acest risc. Ele au însă avantajul că sunt mult mai eficiente decât cele cu virusuri moarte”.
Ingredientul suspectat că întoarce imunitatea împotriva noastră este aluminiul, folosit ca adjuvant în două treimi din vaccinurile de pe piaţă.
Avantajul lui este că favorizează o producţie mare de anticorpi, adaugă medicii.
„Vaccinurile se fac cam la un an, iar efectele adverse sunt, de regulă, imediate, pe când autismul este diagnosticat la 3-4 ani”.
Călin Ciubotaru, medic de familie
Vaccinurile cu virusuri vii (anti-rujeolic, herpetic, HPV, poliomielitic în unele cazuri) ar putea declanșa un proces autoimun de lungă durată.
Prof. dr. Marian neguț,
epidemiolog
Se poate refuza vaccinarea
Părinții pot refuza vaccinarea copiilor, însă trebuie să dea o declarație pe proprie răspundere. „Niciun act medical nu poate fi efectuat fără acord. Teoretic, ar putea exista o problemă la înscrierea copilului la grădiniță sau la școală, dar nu am auzit să fi fost refuzuri ferme”, mai spune medicul Ciubotaru, care afirmă că în 12 ani a avut doar două refuzuri la vaccinare.
Vaccinul anti-HPV, cele mai mari prejudecăți
^ Vaccinarea împotriva HPV a fost, de departe, cel mai răsunător eșec al Ministerului Sănătății. Trei milioane de euro s-au cheltuit de pomană. Studiile au confirmat însă că acesta este sigur pentru sănătatea fetițelor, scăzând riscul de a face cancer de col uterin mai târziu, în viață. Din această primăvară, vaccinarea s-ar putea relua printr-un program pilot susținut de Ministerul Sănătății și Fundația Renașterea. Președinta Societății Naționale a Medicilor de Familie, dr. Rodica Tănăsescu, a declarat deja că se vor implica în această campanie. În Romania, 40.000 de femei au cancer de col uterin, iar 3.000 de cazuri noi sunt depistate în fiecare an.
Antigripalul, eficient și nu prea
În ciuda avertizărilor, românii, inclusiv personalul medical, nu mai sunt interesați să se vaccineze împotriva gripei. Oamenilor le este frică de reacții adverse sau pur și simplu consideră că vaccinul nu are niciun efect, lucru confirmat parțial de medici. „Dezinteresul față de vaccinul antigripal este firesc, având în vedere cât s-a exagerat cu mediatizarea. În plus, acesta asigură protecția împotriva unor tulpini virale care au circulat în sezonul trecut, pe când gripa are o mare variabilitate. Când suferă mutații majore, apar epidemii mari. Asta înseamnă că vaccinul are un grad de eficiență relativ scăzut”, consideră medicul de familie Călin Ciubotaru. O altă teorie a fost aceea că vaccinurile care s-au făcut în pandemie pot avea efecte severe în timp. „Nimic mai fals. Efectele sunt imediate, nu la câțiva ani de la imunizare”, conchide medicul de familie.
