Din cuprinsul articolului
Ucraina ar putea deveni membră a Uniunii Europene mai devreme decât se aștepta, posibil chiar înainte de 2030, dacă își menține ritmul actual al reformelor.
Anunțul a fost făcut de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-o declarație care a stârnit reacții intense în toată Europa.
Într-un discurs susținut recent, Ursula von der Leyen a lăudat eforturile Ucrainei de a se alinia standardelor UE, chiar și în mijlocul unui război devastator.
„Dacă Ucraina continuă reformele în ritmul actual, aderarea înainte de sfârșitul acestui deceniu este realistă,” a declarat ea, citată de HotNews. De la obținerea statutului de țară candidată în iunie 2022, Kievul a făcut progrese remarcabile în domenii precum lupta împotriva corupției, reforma justiției și armonizarea legislației cu normele europene.
Totuși, șefa Comisiei a subliniat că drumul e încă lung. „Războiul complică totul, dar determinarea Ucrainei e impresionantă,” a adăugat ea. Procesul de aderare, care în mod normal durează peste un deceniu, ar putea fi grăbit în cazul Ucrainei datorită contextului geopolitic și sprijinului masiv din partea statelor membre.
Ucraina, membră UE: Ce înseamnă asta pentru România?
Pentru români, vestea e una cu dublu tăiș. Pe de o parte, o Ucraină membră UE ar întări securitatea la granița de est, mai ales în contextul tensiunilor cu Rusia. „Un vecin stabil și prosper e în interesul nostru,” a declarat un analist politic de la București pentru HotNews. Pe de altă parte, integrarea rapidă a Ucrainei ar putea ridica întrebări despre ritmul reformelor din alte țări candidate, precum Moldova sau statele din Balcanii de Vest.
Economic, România ar putea beneficia de pe urma investițiilor și a comerțului sporit cu un nou membru UE la frontieră. Totuși, experții avertizează că fondurile europene ar putea fi redistribuite, punând presiune pe statele membre actuale.
Deși optimismul e palpabil, aderarea Ucrainei nu e lipsită de obstacole. Conflictul cu Rusia rămâne principala piedică, iar reconstrucția post-război va necesita miliarde de euro – o povară pe care UE va trebui să o gestioneze. În plus, reformele interne trebuie să fie ireversibile, iar corupția, un flagel istoric în regiune, trebuie ținută sub control.
„Ucraina arată că e posibil să faci progrese uriașe sub presiune. E o lecție pentru noi toți,” a mai spus von der Leyen, subliniind solidaritatea europeană. Sprijinul politic din partea României, care a fost vocal pro-Ucraina, ar putea juca un rol-cheie în acest proces.
Negocierile oficiale de aderare ale Ucrainei cu UE au început în 2024, iar următorii ani vor fi decisivi. Dacă ritmul se menține, 2030 ar putea marca un moment istoric: extinderea Uniunii Europene spre est, cu Ucraina drept simbol al rezilienței. Până atunci, ochii Europei – și ai României – rămân ațintiți pe Kiev.
