Din cuprinsul articolului
Guvernul României a decis ca sâmbătă, 26 aprilie 2025, să fie declarată zi de doliu național, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, care a încetat din viață luni, la vârsta de 88 de ani. Decizia a fost anunțată de premierul Marcel Ciolacu în debutul ședinței de Guvern de joi dimineață.
„Aprobăm o zi de doliu național în România în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, sâmbătă, pe 26 aprilie, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. Este o decizie ce arată respectul profund pentru deschiderea sa totală și căldura arătată permanent românilor. Ca orice creștin, am simțit că prezența sa a fost o binecuvântare pentru întreaga umanitate”, a declarat premierul.
Premierul Ciolacu a semnat și un mesaj în cartea de condoleanțe deschisă la Nunțiatura Apostolică din București și a anunțat că va participa la funeraliile Suveranului Pontif, ce vor avea loc sâmbătă dimineață în Piața Sfântul Petru din Vatican. La ceremonie sunt așteptați sute de mii de credincioși din întreaga lume.
Ce presupune ziua de doliu național
Conform legislației, în ziua de doliu național toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă. Aceeași obligație revine și sediilor partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ și cultură, misiunilor diplomatice, punctelor de trecere a frontierei, aeroporturilor, porturilor, gărilor și autogărilor.
Persoanele fizice care arborează drapelul la domiciliu sau la reședință sunt, de asemenea, obligate să îl afișeze în bernă.
Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură, își vor adapta programul pentru a reflecta solemnitatea momentului.
Papa Francisc a fost o figură extrem de respectată în România, mai ales după vizita sa istorică din 2019, când a vizitat Bucureștiul, Iașiul, Blajul și Sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc. Atunci, Suveranul Pontif a transmis un mesaj puternic de unitate, încurajând reconcilierea, solidaritatea și apropierea între confesiuni. Relațiile dintre România și Vatican au cunoscut o consolidare semnificativă în timpul pontificatului său, iar gesturile de apropiere și empatie față de poporul român au fost apreciate în mod deosebit de autoritățile și cetățenii țării.
