Un student în anul II la Drept a anulat, în instanță, pandemia. „Dacă hotărârea instanței rămâne definitivă în recurs, înseamnă că nu mai avem pandemie în România”

Un student în anul II la Drept a anulat, în instanță, pandemia. „Dacă hotărârea instanței rămâne definitivă în recurs, asta înseamnă că nu mai avem pandemie în România”.

Un tânăr de doar 26 de ani a repurtat o victorie neașteptată în instanță! Curtea de Apel București a constatat inexistența Hotărârii nr.36/2000 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență prin care certifica pandemia Covid și toate restricțiile și limitările de libertăți care au decurs din aceasta.

Adrian-Cristian Secu are 26 de ani și este IT-ist, absolvind Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor. Tânărul a decis, însă, să facă și Facultatea de Drept, pentru a se apăra atunci când este supus unor abuzuri din partea autorităților.

Un student în anul II la Drept a anulat, în instanță, pandemia

Astfel, în aprilie anul trecut, a fost amendat pentru că nu purta mască, deși era ora 23 și era singur pe stradă. În acel moment a decis să se apere singur și a început să atace în instanță. Decizia Curții de Apel din 1 iulie 2021, care constată inexistența Hotărârii 36/2020 a CNSU, înseamnă, de fapt, constatarea inexistenței pandemiei și tuturor măsurilor care s-au luat.

„Consecințele sunt multiple. Carantina zonală, carantina individuală și detașarea personalului din data de 21.07 2020 până în prezent sunt nelegale. Deci toate aceste acte administrative individuale sau normative sunt nelegale.

La fel și amenzile pentru nerespectarea carantinei, urmăririle penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor ca urmare a nerespectării carantinei individuale sau zonale”, a declarat Adrian-Cristian Secu, potrivit Național.

105 hotărâri CNSU din 2020 și 2021, nepublicate în Monitorul Oficial

În timpul procesului de la Curtea de Apel București, cererile de intervenție ale Departamentului pentru Situații de Urgență au fost respinse, pentru lipsa interesului. Chiar dacă Guvernul a publicat recent o ordonanță prin care instituie obligativitatea publicării hotărârilor CNSU în Monitorul Oficial, în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, există, până în acest moment, 105 hotărâri CNSU din 2020 și 2021 nepublicate în Monitorul Oficial.

„Eu am atacat Hotărârea 36/20202 a CNSU pentru că, în primul rând, vreau să plec în vacanță și nu vreau să fiu carantinat, având în vedere și rata de incidență extrem de scăzută a cazurilor. Și, în al doilea rând, pentru că am fost sancționat contravențional.

Din punctul meu de vedere, neexistând o pandemie declarată conform prevederilor legale, nu se pot aplica nici sancțiuni. Avocatul Poporului a semnalat aceste aspecte și a fost luată în derâdere de premier, dar iată că a avut dreptate”, a explicat tânărul.

„Dacă hotărârea instanței rămâne definitivă în recurs, asta înseamnă că nu mai avem pandemie în România”

Totodată, Curtea de Apel a constatat și inexistența Hotărârilor CNSU nr.28 și 40 din 2021, obligând pârâtul, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, la plata de cheltuieli de judecată.

„Dacă hotărârea instanței rămâne definitivă în recurs, asta înseamnă că nu mai avem pandemie în România. Unul dintre motivele pe care le-am invocat la atacarea acestor hotărâri a fost nepublicarea în Monitorul Oficial.

Am pornit litigiul în martie 2021, am formulat o adresă către Monitorul Oficial, pe care și Avocatul Poporului a preluat-o și a făcut o sesizare către CNSU, pentru constatarea inexistenței hotărârii 36/2020. Pentru că, potrivit legii, nepublicarea în Monitorul Oficial atrage inexistența, nu nulitatea.

După care, ulterior, în funcție de documentația pe care au depus-o cei de la CNSU, am invocat și lipsa Ministerului Public de la ședințele CNSU. Totodată, am mai invocat și fictivitatea acestor ședințe ale CNSU, pentru că eu nu am nicio dovadă că membrii s-au întrunit cu adevărat, și lipsa oricărei documentații administrative, pentru că ei au depus doar niște procese verbale, cred eu, întocmite după ce a fost comunicată cererea de chemare în judecată”, a mai spus Adrian-Cristian Secu, potrivit sursei citate.

Studentul la Drept susține că inexistența unui act normativ înseamnă cea mai gravă sancțiune posibilă pe care o poate da instanța. Pentru că, de exemplu, actele inexistente, dacă sunt puse în execitare de către funcționarii publici, constituie infracțiune.