Un singur obicei distruge plămânii încet dar sigur. Provoacă 90% dintre cancerele pulmonare

Cancer pulmonar, TBC, dar și alte boli cronice de plămâni au în comun, ca factor agravant sau chiar pe post de cauză, tabagismul. 90% din cazurile de cancer pulmonar se datorează, direct, fumatului, spun pneumologii

Dana Lascu

Dintre toate bolile cronice de plămâni, cancerul pulmonar este, poate, sentința cea mai cruntă. În România nu se face, deocamdată, transplant de plămâni, ceea ce înseamnă că din start varianta terapeutică ultimă pentru cazurile descoperite în stadii avansate de boală nu este la îndemână. Cancerul pulmonar este, de asemenea, una din principalele cauze de mortalitate atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților. În statistici, prevalența lui este depășită doar de cancerul de prostată (în cazul bărbaților) și de cancerul mamar (în cazul femeilor), însă în ce privește gradul de mortalitate, cancerul pulmonar nu este, deocamdată, surclasat de nicio altă formă.

Jumătate din bolnavii de cancer pulmonar mor în primul an

„Cancerul este o altă provocare pentru pacient şi medic. Cancerul pulmonar poate copia orice altă boală. Rareori este o descoperire întâmplătoare şi atunci, de obicei, este operabilă. Se descoperă întâmplător pentru că nu are simptome spectaculoase. Poate aduce o agravare a tusei, nederanjantă pentru un fumător, gâfâială, de asemenea nederanjantă la fumători, scădere în greutate, astenie. Mai rar, scuipă sânge sau are junghi. Se știe că de la momentul descoperirii mai mult de jumătate din pacienţi mor în primul an. În România există registre de evidenţă doar regionale, dar ce e sigur este că este prima formă de cancer la bărbaţi şi a doua formă de cancer pentru sexul feminin”, explică pneumologul Florin Mihălțan.

Tabagismul, principala cauză

Specialiștii spun că cel mai frecvent agent etiologic implicat în apariția cancerului pulmonar este fumatul (activ, dar uneori și cel pasiv). În 90% din cazuri el este cauza. În rândul bărbaților fumători, riscul de apariție a cancerului pulmonar este de 17%, în timp ce la femeile fumătoare este de 12%. Totodată, la o persoană care fumează mai mult de un pachet de țigări pe zi, riscul de a face cancer pulmonar este de 20 – 25 de ori mai mare decât la un nefumător.

După 39 de ani, pericolul crește

Totuși, trebuie să notăm faptul că această formă de cancer apare și la nefumători, în aceste situații putând fi corelat cu expunerea mare la pulberi nocive, precum azbestul (azbestoza), cu poluarea exagerată a aerului din zonele industriale, dar și cu factori genetici. Apoi, medicii spun că probabilitatea apariției acestei forme de cancer până la vârsta de 39 de ani (pentru ambele sexe) este redusă, dar apoi începe să crească, pe măsura înaintării în vârstă, maximul incidenței fiind în jurul a 70 de ani.

„Fumatul poate fi și cauză și factor de risc”

– Doctorul zilei: Cât de nociv este, de fapt, fumatul?

– Prof.dr.Florin Mihălțan: Vedeţi aici lucrurile s-au schimbat spectaculos. În urmă cu câţiva ani buni se nega efectul nociv al fumatului activ după care s-a transferat discuţia pe fumatul pasiv care în condiţii de ventilaţie bună nu ar fi nociv. Trebuie specificat că nu există ventilaţie perfectă şi nici protecţie pentru nefumător. Cele câteva sute de mii de articole au desfiinţat acest gen de discuţie. Pericolele sunt la tot pasul, de la generare de cancere extrem de variate, precum cel pulmonar, bronşic, esofagian, al cavităţii bucale până la o multitudine de boli cardio-vasculare şi respiratorii. Fumatul acţionează când ca factor cauzal, când în calitate de factor de risc.

– Tocmai a fost modificată Legea antifumat. E ea suficient de bună?

– Legea este un pas important pe linia controlului tabagismului, o recuperare a aproape 10 ani de întârziere în acest domeniu, în condiţiile în care dorim să fim europeni. Din acest punct de vedere, am recuperat din aceste rămâneri în urmă. Din păcate, în acest timp legile din alte ţări nu au rămas pe loc. În multe ţări se discută şi chiar se aplică interdicții de a fuma în campusurile de studenţi, la o anumită distanţă de clădiri, se aplică pachetul generic. O lege modernă trebuie să fie cu interdicţii protejante pentru nefumători sau fumători pasivi peste tot la locul de muncă, spaţii publice, în spaţiile unde se află copiii etc.

– Suntem pe primul loc în Europa la numărul de bolnavi de TBC, dar și la numărul de cazuri rezistente la tratament. Și totuși, avem vaccin!

– Da, suntem pe acest loc dar nu trebuie uitat de unde am plecat: după era comunistă am avut o moştenire extrem de grea, ca prevalenţă. De atunci am scăzut gradual, doar că o astfel de afecţiune contagioasă nu scade spectaculos, cum ne dorim. Nu există un vaccin protectiv pe toată viaţa. Poate viitorul va aduce un vaccin ideal. Rezistenţele au multe cauze, majoritatea din cauza unor tratamente nerespectate de pacient, ca durată. Alteori se transmit prin contagiune umană aceste chimiorezistenţe. O creştere a complianţei, o izolare corectă a acestor pacienţi poate aduce o diminuare a prevalenţei pe viitor.

– Care sunt semnele că ai TBC și care sunt rata de supraviețuire, de mortalitate și incidența anuală?

– Tuberculoza poate fi o boală ascunsă cu evoluţie îndelungată, în surdină cu simptome de tipul: subfebrilitate, transpiraţii, scădere ponderală, tuse, astenie. De multe ori apar o pseudoviroză, episoade pseudogripale. Rareori pacientul scuipă sânge. De fiecare dată trebuie să meargă la doctor şi să facă o radiografie pulmonară. Prevalenţa anuală este în scădere mergând încet spre valoarea de 70.000. Rata de supravieţuire este influenţată de doi factori: depistarea tardivă, când bagajul lezional este extins, sau când sunt prezente concomitent o serie de comorbidităţi agravante precum cele gastrice, hepatice, HIV, boli hemaotologice etc.