Din cuprinsul articolului
S-a constatat că respirația și modificarea ritmului cardiac ar putea reduce nivelul de proteine toxice care au fost legate de boala Alzheimer.
Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență. Este o boală progresivă, care cauzează declinul continuu al funcțiilor cerebrale. Nu se cunoaște încă niciun leac pentru Alzheimer, însă noile cercetări sugerează că ar putea exista o modalitate simplă de a vă reduce riscul.
Experții de la Școala de Gerontologie Leonard Davis a Universității din California de Sud (USC) au descoperit că o tehnică de respirație ar putea reduce șansele de a dezvolta această boală.
În cadrul unui studiu efectuat pe 108 persoane, s-a demonstrat că exercițiul de respirație reduce eficient cantitatea de beta amiloid din sânge – dacă este efectuat timp de 20 de minute, de două ori pe zi. Amiloid beta sunt proteine toxice asociate cu boala Alzheimer, despre care neurologii cred că ar putea chiar provoca direct boala.
Cum se realizează exercițiul de respirație
Exercițiul de respirație este simplu. Tot ce trebuie să faci este să inspiri timp de cinci secunde și să expiri pentru același interval de timp.
Faceți acest lucru timp de 20 de minute pe zi, de două ori pe zi, pe o perioadă de patru săptămâni, pentru ca acesta să facă diferența, au spus cercetătorii.
Cum funcționează?
Echipa de la USC crede că aceasta afectează beta amiloidul din sânge datorită modului în care respirația afectează ritmul cardiac. Modificările ritmului cardiac afectează apoi sistemul nervos și modul în care creierul produce proteine și le elimină, scrie Express.
Un comunicat al USC a explicat: „În timp ce suntem treji și activi, ne folosim de obicei sistemul nervos simpatic. Acesta este cunoscut uneori sub numele de sistemul „luptă sau fugi”, dar îl folosim, de asemenea, pentru a face exerciții fizice, pentru a ne concentra atenția și chiar pentru a ajuta la crearea de amintiri de lungă durată.
„În timp ce sistemul nervos simpatic este activat, nu există prea multe variații în timpul dintre fiecare bătaie a inimii. În schimb, atunci când sistemul parasimpatic este activat, ritmul cardiac crește în timpul inspirației și scade în timpul expirației.
„Când suntem tineri – sau mai în vârstă, dar foarte în formă – corpul nostru alunecă ușor între sistemul nervos simpatic și partenerul său, sistemul nervos parasimpatic.
„Cunoscut uneori sub numele de partea de „odihnă și digestie” a sistemului nostru, sistemul nervos parasimpatic ne permite să ne calmăm, să digerăm ușor alimentele și să dormim profund. Atunci când au loc aceste tipuri de activități, variația dintre bătăile inimii este mai mare.”
Autorul studiului, profesorul Mara Mather, a declarat: „Știm că sistemele simpatic și parasimpatic influențează producția și eliminarea peptidelor și proteinelor legate de Alzheimer.
„Cu toate acestea, au existat foarte puține cercetări privind modul în care aceste modificări fiziologice în timpul îmbătrânirii ar putea contribui la factorii care fac ca o persoană să dezvolte sau nu boala Alzheimer”, conchide sursa.
