Un nutriționist român spune adevărul despre pateul de ficat din magazinele de la noi. ”Este plin de piele de porc, făină de grâu și substanțe cancerigene”

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în prima parte a lunii iulie, 82 de sortimente de pate de ficat din marile structuri comerciale (butelii 247 /hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Astăzi folosim diferite conserve, chiar dacă nu suntem în stare de război. Cumpărăm conservat, uitând că înăuntru nu este ce scrie pe etichetă. Sau este, dar trebuie să citim atent, o conservă de carne nu înseamnă carne, o conservă tip pateu, nu înseamnă ficat și tot așa. Dacă vrem să mâncăm conservat, sau suntem nevoiți, cred că ar trebui să ne întoarcem la metodele de conservare ale bunicilor. Ei nu aveau cunoștințe de nutriție, dar așa au pomenit din familie, din strămoși. La fum rece, la vânt, fierte sau uscate, bucatele erau bune și sănătoase. De exemplu mie îmi place pateul din ficat, dar cel făcut în casă și consumat pe loc, proaspăt. Din ficat de curcan, sau gâscă cu tot felul de condimente proaspete. Nu același lucru se întâmplă cu pateul de ficat din comerț. Haideți să luăm un exemplu: conserva sterilizată de tip pateu, din carne de pui și de porc cu adaos de proteină de porc. Citești eticheta câteva minute bune până când dai și de ficat, în rest piele de porc și făină de grâu. Plus vreo două E-uri, pentru gust, E 621 și E 250. Haideți să le luăm pe rând. E 250 sau Nitritul de sodiu, este folosit ca aditiv alimentar. Companiile din industria alimentară adaugă nitrit de sodiu la anumite alimente cu un anumit scop.

Această substanţă este cancerigenă și se adaugă la carnea procesată, crenvuști  și orice alt fel de carne care are nevoie de o culoare roşie să arate „proaspătă”. Nitritul de sodiu stabilizează culoarea roșie a cărnii (formând, în combinație cu mioglobina, un pigment de culoare roșie, nitrosomioglobină, care participă la păstrarea aspectului proaspăt al produselor conservate). Cu decenii în urmă, conservarea cărnii se făcea cu sare, dar în mijlocul secolului 20, producătorii de produse alimentare au început să folosească nitrit de sodiu. Deși astăzi utilizarea combinelor frigorifice protejează consumatorii de botulism şi bacterii, producătorii adaugă încă nitrit de sodiu astfel încât carnea să arate proaspătă. În timpul procesului de digestie, nitritul de sodiu este transformat în nitrozamină şi de aici încep problemele legate cancer. Nitrozamina este o substanţă cancerigenă, dar din moment ce nu este un ingredient din punct de vedere tehnic, prezenţa sa nu trebuie trecută pe ambalaj. Nitrozaminele sunt de asemenea regăsite în produse alimentare care sunt murate, prăjite sau afumate, în produse cum ar fi berea, brânza, produse secundare de peşte şi fumul de tutun.

Glutamatul de sodiu (E621) a fost descoperit la începutul secolului 19 în Japonia și este intens folosit în bucătăria chinezească, japoneză și thailandeză. Acest aditiv este foarte folosit și în celelalte țări, ca potențiator de aromă în diverse alimente și condimente. Cele mai întalnite efecte ale glutamatului de sodiu sunt durerile de cap, amorțirea membrelor, înroșirea feței, constricțiile musculare, agravarea astmului și oboseala. Aceste simptome formează un complex de simptome ce se numește ‘Sindromul restaurantelor chinezești’. Se numește astfel pentru că simptomele au fost observate după consumul de alimente din aceste restaurante ce folosesc glutamat din abundență pentru a potența aroma mâncărurilor. Aceste simptome pot să apară și din cauza creveților, alunelor și condimentelor din aceste mâncăruri. În ceea ce privește obezitatea, E621 probabil că ajută destul de mult datorită gustului irezistibil pe care îl dă alimentelor, în special celor de tip fast food. Glutamatul de sodiu nu se descompune în timpul gătirii alimentelor dar, ca toți aminoacizii, în prezența zaharurilor și la temperaturi  ridicate (prăjire, coacere) rezultă reacții Maillard (brunificarea produsului). Aceste reacții  au ca produși de reacție substanțe cancerigene cum ar fi acrilamida, metil-glioxal, amine heterociclice.

Chiar dacă situația politică și economică internațională este instabilă, nu cred că ne pregătim de război. Lăsați conservele pentru atunci când nu avem altă opțiune. Haideți să mâncăm proaspăt și simplu, din grădina și curtea micilor producători. Așa rămânem sănătoși și îi ajutăm și pe ei să se susțină. Nu vă depărtați de origini, un popor fără obiceiuri, istorie și trecut, nu are viitor.”Dr. Florin Ioan Bălănică, Consultant Personal de Nutriţie şi Sănătate, Fondator „Şcoala Pentru Sănătate şi Longevitate”.