Din cuprinsul articolului
Un nou tratament pentru cancerul pancreatic. Adenocarcinomul ductal pancreatic (PDAC) se dovedește a fi cea mai frecventă și temută formă de cancer pancreatic, având o rată de supraviețuire de doar 13% după cinci ani. Acesta constituie a treia cauză principală de deces prin cancer.
Recent, cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității Amherst din Massachusetts (UMass) au realizat un experiment pe șoareci care ar putea marca o schimbare semnificativă în tratamentul acestui cancer agresiv. Studiul lor, publicat miercuri în revista „Science Translational Medicine”, evidențiază un sistem inovator de livrare a medicamentelor utilizând nanoparticule pentru a stimula o cale imunitară și a combina aceasta cu agenți care vizează direct tumorile.
Un aspect crucial în lupta împotriva PDAC este micro-mediul tumorii, care este caracterizat printr-un țesut dens ce formează o barieră în jurul tumorii. Această barieră inhibă formarea vaselor de sânge necesare și blochează infiltrarea celulelor imunitare.
„Livrarea medicamentelor în acest micro-mediu dens este extrem de provocatoare din cauza structurii tumorii care limitează accesul terapeutic”, a explicat Prabhani Atukorale, profesor asistent de inginerie biomedicală la UMass Amherst și unul dintre autorii principali ai studiului, într-un comunicat al universității.
Un nou tratament pentru cancerul pancreatic
Atukorale a adăugat că acest mediu tumorii împiedică și activarea celulelor imunitare și pătrunderea lor în tumori. „PDAC nu răspunde bine la majoritatea tratamentelor tradiționale, inclusiv chimioterapia și imunoterapia, care au reprezentat progrese semnificative în tratamentul cancerului în ultimii zece ani”, a completat Marcus Ruscetti, profesor asistent de biologie moleculară, celulară și a cancerului la UMass și co-autor al studiului.
În cercetările anterioare, echipa a descoperit că două medicamente, trametinib (un inhibitor MEK) și palbociclib (un inhibitor CDK4/6), pot promova dezvoltarea vaselor de sânge și îmbunătăți livrarea celulelor T și a chimioterapiei în tumori. Cu toate acestea, cancerul reușește să „înșele” sistemul imunitar, făcându-l să considere tumora ca o colecție normală de celule, ceea ce împiedică eliminarea efectivă a cancerului.
Pentru a depăși această provocare, cercetătorii au implementat o tehnică inovatoare, utilizând calea de stimulare a genelor interferonului (STING), care ajută sistemul imunitar să recunoască infecțiile virale. „Dacă putem induce sistemul imunitar să perceapă o infecție virală, putem activa un răspuns imunitar robust împotriva tumorii”, a explicat prof. Atukorale.
În plus, echipa a explorat activarea căii TRL4 pentru a amplifica efectele STING. Utilizând agoniștii, care sunt substanțe chimice ce declanșează răspunsuri biologice, cercetătorii au încercat să îmbunătățească livrarea acestora în micro-mediul tumorii, o sarcină dificilă.
Soluția propusă de cercetători a fost encapsularea agoniștilor STING și TRL4 într-un design nou de nanoparticule pe bază de lipide. Acest design nu doar că permite livrarea eficientă a agoniștilor în micro-mediul tumoral, dar și combină acești agenți într-un mod care ar fi fost imposibil în afara nanoparticulelor, având în vedere că aceștia nu se amestecă bine între ei. „Folosim materiale biocompatibile, pe bază de lipide, pentru a encapsula medicamentele care funcționează împreună și care, în mod normal, nu se amestecă bine”, a detaliat prof. Atukorale.
Poate fi eficient și pentru alte tipuri de cancer
Rezultatele au fost promițătoare: în cadrul experimentelor, opt din nouă șoareci au prezentat necroză tumorală și micșorarea tumorilor. „Am avut doi șoareci cu răspunsuri complete, adică tumorile au dispărut complet, ceea ce este extrem de promițător”, a declarat prof. Ruscetti. Deși tumorile au recidivat după întreruperea tratamentului, rezultatele sunt un pas important către găsirea unei soluții eficiente.
„Pentru a extinde acest tratament la alte tipuri de cancer, va fi necesar să dezvoltăm terapii combinate care să vizeze atât tumora, cât și întregul sistem imunitar”, adaugă Ruscetti. „Aceasta este o strategie cheie pentru succesul viitor”.
Tratamentele bazate pe acest studiu ar putea beneficia nu doar pacienții cu PDAC, ci și cei cu alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de colon, cancerul pulmonar, cancerul hepatic și colangiocarcinomul (cancerul canalelor biliare). Abordarea modulară a acestui design permite personalizarea tratamentelor, oferind posibilitatea adaptării acestora pentru fiecare pacient în parte, ceea ce ar putea revoluționa tratamentele împotriva cancerului.