Un miliard de oameni ar putea fi salvaţi de alternativele fără fum la tabagismul clasic

Experţii companiei Phillip Morris International aduc noi dovezi ştiinţifice în sprijinul eficienţei tehnologiilor moderne care oferă alternative fără fum la tabagismul clasic. 

Potrivit statisticilor oficiale, la nivel mondial, 8 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor asociate fumatului. De pildă în fumul de țigară au fost identificate peste 6.000 de substanțe chimice sau „compuși ai fumului”. Autoritățile de sănătate publică au clasificat aproximativ 100 dintre aceste substanțe ca fiind cauze sau potențiale cauze ale bolilor asociate fumatului precum cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare și emfizemul.

În plus, datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii relevă că un miliard de persoane sunt dependente de tutun, iar numărul total al fumătorilor este într-o continuă creştere.

În cadrul unei conferinţe, specialiştii PMI au explicat implicaţiile inovaţiei tehnologice în industria tutunului, care ar putea ajuta fumătorii să renunţe la acest obicei sau măcar să aleagă soluţii mai puţin nocive pentru sănătate.

Controlul şi ajustarea nivelului de încălzire a tutunului

Thomas Mc Grath, şeful Grupului Stiinţific de Cercetare Medicală al PMI, a invocat o serie de studii clinice care demonstrează pericolele expunerii la fumatul clasic şi, în acest context, a subliniat importanţa mediatizării alternativelor inovative, cum ar fi noile tehnologii de încălzire a tutunului.

„Atunci când se aprinde o ţigară, flacăra care arde tutunul poate atinge o temperatură de până la 600°C, iar timpul de ardere diferă în funcţie de calitatea ţigării, fiind cuprins între 7,5 şi 12 minute.

Scopul principal al noilor dispozitive este controlul şi ajustarea nivelului de încălzire, iar tehnica inducţiei, adică încălzirea din interior, are ca efect reducerea nocivităţii aerosolilor degajaţi în timpul fumatului. Pe scurt, evitarea combustiei, a arderii tutunului, scade considerabil toxicitatea produsului”, a spus Mc Grath.

Importanţa biomarkerilor de expunere

La rândul său, experta Christelle Haziza a explicat modul în care acţionează tutunul la nivelul corpului uman, punând accent pe importanţa biomarkerilor de expunere, care măsoară nivelul de toxicitate al tutunului ars prin folosirea ţigărilor clasice.

Mergând pe acceaşi idee, Carrie Wood, doctor în farmacologie şi neuroştiinţă, a reliefat aspectele pozitive ale reducerii prevalenţei fumatului prin folosirea alternativelor fără fum.

Potrivit specialiştilor PMI, aerosolii generaţi în urma folosirii tutunului lichid sau electronic au o toxicitate cu 90% mai mică decât tutun ars, care ajunge iniţial în plămâni, apoi în curculaţia sanguină şi ulterior la organele principalele, precum şi fluidele corporale.

De menţionat că monoxidul de carbon, gazul format în fumul de țigară, este principala cauză a bolilor cardiovasculare (afecțiuni cardiace) la fumători.

De aceea, screeningul toxicologic care implică detectarea cantitativă şi calitativă a substanţelor chimice prezente în ţigările clasice este esnţial pentru determinarea nivelului de expunere al populaţiei la acest tip de aerosoli.

În plus, sunt necesare studii clinice pe termen lung, dar şi studii ample epidemiologice pentru cuantificarea riscurilor asupra sănătăţii şi mediului înconjurător.