Din cuprinsul articolului
Un medicament considerat eșuat, retras de pe piață în urmă cu doi ani, revine spectaculos în atenția comunității științifice. Potrivit unui studiu publicat în The Lancet Neurology și realizat de echipa de cercetători de la Washington University School of Medicine, tratamentul pe termen lung cu gantenerumab a redus cu 50% riscul de Alzheimer precoce în rândul unor pacienți purtători ai mutațiilor genetice care, în mod obișnuit, garantează declanșarea bolii între 30 și 65 de ani.
Acest rezultat schimbă complet perspectiva asupra prevenirii bolii Alzheimer, în special în formele cu debut timpuriu.
O șansă nouă pentru milioane de oameni
Gantenerumab a fost dezvoltat de compania Roche ca o terapie anti-amiloid, menită să reducă depunerile de plăci beta-amiloid din creier – un semn distinctiv al bolii Alzheimer. În 2022, după ce a eșuat în îndeplinirea obiectivelor principale în studiile clinice de fază III, compania a întrerupt dezvoltarea medicamentului.
Cu toate acestea, participanții dintr-un studiu separat de prevenție, DIAN-TU-001, au continuat tratamentul. Studiul se adresează unui grup restrâns de persoane care moștenesc o mutație genetică ce provoacă Alzheimer precoce, adesea încă din jurul vârstei de 40 de ani.
În cadrul cercetării, 22 dintre acești participanți, care nu aveau simptome și au urmat tratamentul timp de opt ani, au înregistrat o reducere a riscului de apariție a bolii de la aproape 100% la 50%.
„Toți cei incluși în acest studiu erau predestinați să dezvolte Alzheimer. Faptul că o parte dintre ei încă nu prezintă simptome ne dă un semnal puternic: putem interveni devreme și, poate, să amânăm sau să prevenim complet apariția bolii,” a declarat dr. Randall J. Bateman, coordonatorul studiului și profesor de neurologie la Washington University School of Medicine.
Ce înseamnă, de fapt, 50% șanse?
Pentru cineva cu o mutație genetică ce determină apariția sigură a bolii, o reducere la 50% nu este o promisiune modestă. Este diferența între o viață afectată major de declin cognitiv de la 40 de ani și posibilitatea de a trăi decenii în plus cu mintea intactă.
Această posibilitate vine cu o precizare importantă: deocamdată, nu se poate estima cât timp vor rămâne asimptomatici acești pacienți. Poate fi vorba de câțiva ani sau chiar de decenii. Însă faptul că există un grup semnificativ care, deși era programat genetic să dezvolte boala, nu prezintă încă simptome după opt ani de tratament, reprezintă un progres major.
Riscuri și efecte adverse
Ca orice terapie experimentală, gantenerumab nu este lipsit de efecte secundare. Cel mai frecvent a fost apariția ARIA (anomalie de imagine asociată cu amiloid), o modificare detectabilă prin imagistică cerebrală. În majoritatea cazurilor, aceasta nu a produs simptome și s-a remis de la sine. Totuși, în cazuri rare, a fost necesară întreruperea tratamentului.
În acest studiu, 30% dintre participanții tratați pe termen lung au dezvoltat ARIA, iar doi dintre ei au fost nevoiți să oprească tratamentul. Deși nu s-au înregistrat decese, riscul nu este ignorabil, în special dacă tratamentul va fi extins la scară largă.
Ce urmează?
După ce gantenerumab a fost retras în 2022, participanții din studiul DIAN-TU au început să primească lecanemab, un alt medicament anti-amiloid, aprobat în 2023 de FDA pentru încetinirea progresiei Alzheimerului la pacienți cu simptome incipiente. Etapa curentă a studiului vizează toate formele de Alzheimer, nu doar cele cu debut precoce.
Universitatea Washington a solicitat o finanțare suplimentară de la National Institutes of Health (NIH) pentru a continua acest studiu, aflat acum într-o fază extinsă.
„Sunt optimist. Dacă studiile pentru prevenția Alzheimerului cu debut tardiv oferă rezultate similare, am putea ajunge foarte curând să avem tratamente care previn boala în rândul populației generale,” a mai spus dr. Bateman.
Descoperirea readuce în discuție utilitatea terapiilor anti-amiloid, adesea contestate după rezultatele contradictorii ale altor tratamente. Totuși, în acest caz, efectul observat asupra persoanelor purtătoare ale genei cu risc maxim este mult mai clar.
„Aceste rezultate preliminare arată clar cât de promițătoare este scăderea beta-amiloidului în prevenția Alzheimerului,” a comentat dr. Maria C. Carrillo, director științific al Alzheimer’s Association.
„Susținem cercetări suplimentare și investim în extinderea acestui studiu pentru a înțelege pe deplin implicațiile acestor descoperiri.”
Speranță reală pentru prevenirea unei boli devastatoare
Chiar dacă gantenerumab nu va ajunge în farmacii, rezultatele obținute în studiul de prevenție deschid ușa pentru tratamente similare care ar putea schimba radical modul în care privim Alzheimerul. Pentru prima dată, cercetarea arată că prevenția este posibilă, cel puțin pentru anumite categorii de pacienți.
Este prea devreme pentru concluzii definitive, dar poate nu atât de departe ziua în care Alzheimerul nu va mai fi o condamnare sigură, ci o amenințare controlabilă.
