Un medic atenționează: ”Constipația nu duce la cancer, dar poate fi provocată de un cancer”
Din cuprinsul articolului
De ce apare consitpația. Conform definitiei medicale a constipatiei, o persoana care are scaun zilnic sau la doua zile, nu este constipata, chiar daca scaunul este tare. Constipatia este definita ca un scaun la mai mult de doua zile.
In mod normal un aliment parcurge intreg traiectul tubului digestiv din cavitatea bucala pana la anus in cca 72 de ore. In caz de constipatie acest traiect este strabatut intr-un timp mai lung, iar eliminarea scaunului se face la mai mult de doua zile.
”Constipatia nu duce la cancer, dar uneori poate fi cauzata de un cancer, am vazut numeroase astfel de cazuri,” atrage atenția dr. Alecse Valerian Dițoiu, medic gastroenterolog și hepatolog.
Ce poți să pățești de la constipație
Medicul precizeaza ca stagnarea materiilor fecale in colon si scaunele tari pot produce deseori unele neplaceri ca:
Largirea si alungirea colonului- dolicocolon sau megacolon
Cele mai cunoscute situatii in care o persoana poate sa aiba constipatie sunt, potrivit dr. Dițoiu:
Probleme de alimentatie –exista anumite obiceiuri alimentare: Consum insuficient de alimente cum se intampla in cazul anorexiei de fibre alimentare (legume, fructe, fainoase, cereale integrale)
Consum insuficient de apa si alte lichide (supe, ciorbe, sucuri, compoturi)
Eliminare de apa in exces (diuretice, transpiratie) sau administrare de medicamente ce intaresc materiile fecale ( fier, calciu, aluminiu)
Mese cu exces de carne, snacksuri, pizza, prajeli, cafea, condimente, branzeturi cu cheag, orez, alcool, cacao, ciococlata, banane, kaki
Constipatia „atona” = incetinirea activitatii musculaturii intestinale cu incetinirea trecerii materiilor fecale prin intestin. Acest tip de constipatie apare in urmatoarele situatii
Boli neurologice (scleroza multipla, accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson, tumori cerebrale sau de coloana, aganglioza, sindor de coada de cal, etc)
Obstructii intestinale de diferite cauze: Megarect, Prolaps rectal, Rectocel, Enterocel, Boli neurologice, Boala Hirschprung, Sindromul perineal descendent,
Anismus – dissinergia defecatiei- intestinul nu se contracta coordonat si astfel nu elimina continutul
Corp strain rectal
Benzoar – acumularea de materii fecale solide in colon
Constipatie psihosomatica (”pe sistem nervos”)
Constipatia functionala – datorita lipsei de apaptare la un mediu nou (in concediu, spital, un nou loc de munca, etc)
Constipatia din colonul iritabil
Constipatia fostului fumator
Constipatia dupa operatii abdominale sau ginecologice
Deshidratare severa
Ce analize se pot face pentru constipatie?
Medicul mentioneaza ca, entru a lamuri daca o persoana cu constipatie are o boala care duce la aparitia acestei modificari de tranzit, adica daca constipatia este secundara, poate fi nevoie de unele explorari, cele mai frecvente fiind:
Studiul tranzitului colonic : se urmareste modalitatea de parcurgere a colonului si miscarile colonului cu raze X dupa inghitirea unor markeri opaci la raze ; in constipatie eliminarea markerilor se poate face tardiv, dupa 3-7 zile
Teste care exploreaza functia anusului si rectului:
Manometria anorectala = masurarea presiunii rectale, care da informatii despre muschiul de la iesirea intestinului gros (sfincterul anal)
Testul de expulzie a apei din balon:se introduce in rect un balon cu apa, si se cere pacientului sa expulzeze apa din balon; in caz de constipatie, se expulzeaza mai putin de 150ml
Defecografia = evaluarea cu raze X a functiei anale si rectale in timpul eliminarii scaunului
Teste din materiile fecale (calprotectine fecala, test de hemoragii oculte fecale)
Constipatia tratament sau prevenire?
”Deoarece in marea majoritate a cazurilor constipatia nu reprezinta simptomul unei boli, ci o consecinta a modului de alimentatie si de viata, schimbarea acestora poate duce deseori la prevenirea constipatiei, ameliorarea sau rezolvarea acestei probleme,” explica dr. Dițoiu.
Ameliorarea regimului alimentar – cel mai bine este sa aveti un regim alimentar personalizat situatie dvs medicale;
Alimente bogate in fibre – legume, fructe, verdeturi, salate, paine si cereale, lactate;
Limitarea alimentatiei ce incetinesc tranzitul -multa carne, snacksuri, pizza, prajeli, cafea, condimente, branzeturi cu cheag, orez, alcool;
Consum de lichide in cantitate crescuta, minimum 2-3l zilnic;
Schimbarea stilului de viata;
Pastrarea aceleiasi ore pentru mersul la wc, realizeaza o educatie a evacuarii intestinului gros;
Evitarea sedentarismului, mers pe jos minimum 30 minute zilnic;
Exercitii specifice care cauta sa creasca activitatea colonului si sa relaxeze sfincterul anal;