Un cercetător român din SUA a primit premiul Judson Daland, în valoare de 50.000 de dolari. Dr. Sergiu Pașca consideră că există mari șanse ca unele forme de autism să fie reversibile

Un cercetător român din SUA a primit premiul Judson Daland, în valoare de 50.000 de dolari. Dr. Sergiu Pașca consideră că există mari șanse ca unele forme de autism să fie reversibile.

Un român în vârstă de 39 de ani, originar din Aiud, a primit premiul Judson Daland pentru realizări deosebite în investigații clinice centrate pe pacient, potrivit paginii de internet a Societății Filosofice Americane.

Dr. Sergiu P. Paşca este profesor asociat de psihiatrie și științe comportamentale la Stanford Center for Sleep Sciences and Medicine din Statele Unite. Este, de asemenea, director al Programului de Organogeneză a Creierului din cadrul Universității Stanford și va primi premiul în aprilie 2022, la reuniunea Societății Filosofice Americane.

Un cercetător român din SUA a primit premiul Judson Daland, în valoare de 50.000 de dolari

Premiul Judson Daland este acordat la 3-5 ani și este în valoare de 50.000 de dolari. Premiul va fi acordat la reuniunea din 2022 din aprilie a Societății Filozofice Americane.

Distincția poartă numele doctorului Judson Daland, născut în 1860, un proeminent medic din Philadelphia și o figură remarcabilă în cercetarea medicală, care a lăsat cea mai mare parte a proprietății sale Societății pentru a sprijini cercetarea în medicina clinică.

Premiul recunoaște realizările remarcabile în investigația clinică, în special cercetarea orientată spre pacient.

Cine este Sergiu Pașca

Dr. Sergiu Pașca a absolvit, în 2007, Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și a urmat apoi o carieră în domeniul neuroștiințelor în Statele Unite, potrivit informațiilor publicate pe pagina de internet a Universității Stanford.

Sergiu Pasca este profesor asociat în cadrul Departamentului de Psihiatrie şi Ştiinţe Comportamentale de la Universitatea Stanford. El este, de asemnea, ”Bonnie Uytengsu and Family Director” al Stanford Brain Organogenesis, dar şi cercetător al ”CZI Ben Barres” şi ”NYSCF Robertson”.

Cercetătorul este din Aiud (județul Alba) și a mai primit pe parcursul carierei sale o mulțime de premii, printre care prestigiosul ”Early Career Life Scientist Award” din partea Forumului Internațional de Biologie Celulară.

Cercetările sale sunt considerate pași mari pe care lumea științifică îi face spre o mai bună diagnosticare și tratare a unor boli neuropsihiatrice, ca epilepsia, autismul sau schizofrenia.

Românul a fost cel care a arătat pentru prima dată că organoizii pot fi puși laolaltă și pot forma ansambluri cerebrale. Mai mult, acest ansambluri sunt capabile să activeze generarea de circuite neuronale.

Dr. Pașca nu promite nici un leac minune, dar consideră că există mari șanse ca unele forme de autism, de exemplu, să fie reversibile.

Într-unul dintre studiile axate pe o anumită formă de autism, echipa din laboratorul condus de Sergiu Pașca a descoperit unele anomalii în migrația celulară și a identificat căi pentru a restabili activitatea celulară normală.

Dr. Sergiu Pașca, sprijin de 2,5 milioane de dolari de la fundația Chan Zuckerberg Initiative

Cercetătorul, originar din Aiud (județul Alba), a mai primit pe parcursul carierei sale o mulțime de premii. Printre acestea și prestigiosul ”Early Career Life Scientist Award” din partea Forumului Internațional de Biologie Celulară.

Potrivit romania-insider.com, din 2014, conduce un laborator la Universitatea Stanford. Cercetările sale sunt considerate pași mari pe care lumea științifică îi face spre o mai bună diagnosticare și

tratare a unor boli neuropsihiatrice. Pașca și echipa sa au dezvoltat ansamble cerebrale pornind de la celule stem prelevate de la pacienți cu diverse forme de epilepsie, autism și schizofrenie.

În 2018, Sergiu Pașca a obținut un sprijin de 2,5 milioane de dolari de la fundația Chan Zuckerberg Initiative, care încurajează cercetarea la nivel mondial. Sergiu Pașca a devenit cercetător Ben Barres. Laboratorul pe care îl conduce a primit suma respectivă în decembrie 2018, pentru a urmări și continua cercetarea neurodegenerativă.