Ucigaşul tăcut. Poţi să fi bolnav şi să nu ştii pentru că nu ai niciun simptom. Singura ta şansă e să te testezi

Ucigaşul tăcut. Conform  Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,  325 de milioane de persoane din întreaga lume au o formă de hepatită cronică la ora actuală. Cancerul de ficat, a cărui cauză principală sunt virusurile hepatitice, duce la 1,34 milioane de decese anual.

Virusurile hepatitice sunt un „ucigaş tăcut”, 9 din 10 persoane nu ştiu că sunt infectate,  pentru că nu au niciun simptom.

De ziua mondială de luptă împotriva hepatitelor (28 iulie),  Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a făcut un apel atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate să se testeze şi să se informeze în legătură cu măsurilor de prevenire a contaminării şi să le aplice.

Potrivit CNAS,  în 2001, în   România a început „un efort sistematic de tratare a hepatitelor virale cronice cu medicamentele disponibile în acel moment – interferon şi analogi nucleotidici/ nucleozidici,  astfel că, până în prezent, au fost iniţiate  aproape 100.000 de tratamente de acest fel”.

„Marele pas înainte în tratarea hepatitelor cronice a fost însă apariţia tratamentului fără interferon pentru virusul hepatitic C. Într-o primă etapă, în anii 2015 – 2016, CNAS şi-a propus să trateze fără interferon 5.000 de pacienţi pe aria terapeutică hepatită virală cronică C, dar a reuşit să avizeze începerea tratamentului pentru 5.860 de bolnavi aflaţi în stadiile cele mai avansate ale bolii.

Rezultatele tratamentului deosebit de încurajatoare, rata de succes de aproape 99% au determinat creşterea numărului pacienţilor eligibili la 12.000 în a doua etapă, care s-a încheiat la 30 iunie a.c., şi includerea în tratament a pacienţilor cu stadii de boală mai puţin avansate: F3, F2 cu comorbidităţi.

În acest moment, CNAS se află în negocierea contractelor cost-volum-rezultat pentru următoarea etapă de tratament, care va avea ca ţintă un număr total de 13.000 de pacienţi aflaţi în stadiile F1 – F4 de fibroză hepatică, schemele şi durata tratamentelor urmând să fie diferenţiate în funcţie de starea clinică a pacientului, stabilită de medicul curant”, arată CNAS.

„Deja se observă că ne apropiem de momentul în care nu va mai trebui să ţinem cont de stadiul fibrozei în acordarea tratamentului fără interferon. România este considerată la ora actuală un exemplu de bună practică pe plan continental în privinţa acţiunilor vizând combaterea infecţiei cu virusul hepatitic C şi reducerea prevalenţei bolii, în acord cu obiectivele OMS şi ale UE”, potrivit preşedintelui CNAS, Răzvan Vulcănescu.

În urmă cu doi ani, la nivel internaţional s-a adoptat Strategia Globală a OMS de luptă împotriva hepatitelor. Uniunea Europeană s-a aliniat  obiectivului principal al acestei strategii – eradicarea hepatitelor B şi C până în anul 2030″.