Din cuprinsul articolului
Monoxidul de carbon este un gaz otrăvitor care nu are miros sau gust. Inhalarea acestuia este dăunătoare și poate ucide dacă există o expunere la niveluri ridicate.
După ce monoxidul de carbon este inhalat, acesta intră în fluxul sanguin și se amestecă cu hemoglobina (care transportă oxigenul în corp) formând carboxihemoglobina. Când se întâmplă acest lucru, sângele nu mai este capabil să transporte oxigen, iar această lipsă de oxigen face ca celulele și țesuturile corpului să moară.
Tudor Ciuhodaru: Atenție, monoxidul de carbon e un ucigaș tăcut
„Atenție, monoxidul de carbon e un ucigaș tăcut. Numărul acestor intoxicații crește în această perioadă. O pacientă din satul Crucea nu a mai putut fi salvată iar soțul a ajuns la spital în stare critică. O sobă defectă a provocat această tragedie. Intoxicația cu monoxid poate fi letală!
Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament) e bine de știut:
1. Copiii sunt primii și cel mai sever afectați. Gravitatea e influențată de concentrația de gaz de toxic și de durata expunerii.
2. Intoxicațiile se produc prin inhalarea de gaze toxice produse de surse de încălzire (cu deficiențe) lăsate nesupravegheate (mai ales pe durata nopții!).
3. Simptomele sunt extrem de variate și nespecifice: dureri de cap, greață, vărsături, astenie, vertij, tulburări de echilbru, respirație dificilă, puls accelerat, somnolență, convulsii, comă.
Rețineți!!! Avertizăm, din nou, asupra riscurile majore ale încălzirii la aragaz, mai ales pe durata noptii, precum și de necesitatea verificării periodice asurselor de încălzire.
Utilizarea necorespunzătoare a aragazului provoacă cel puțin 20% din intoxicațiile cu monoxid
4. Pe o statistică partială utilizarea necorespunzătoare a aragazului provoacă cel puțin 20% din intoxicațiile cu monoxid.
5. Numărul acestor intoxicații se menține îngrijorător de mare (tratăm cel puțin 100 de cazuri anual) mai ales că
6. Mulți factori de risc ai acestui tip de intoxicații pot fi controlați și corectați (un alt motiv pentru introducerea educației pentru sănătate și a noțiunilor de prim ajutor ca materie obligatorie de studiu în toate școlile din România, așa cum prevede proiectul meu de lege).
7. Cazurile din urban sunt de opt ori mai numeroase față de cele din rural, probabil datorită utilizării necorespunzătoare a aragazului sau a centralei de apartament drept sursă de încălzire.
8. În mediul rural o atenție crescută trebuie acordată sobelor de lut crăpate sau improvizate precum și modului în care acestea sunt folosite. Riscul de intoxicatie crește atunci când se introduc prea multe lemne, cărbuni sau deşeuri vegetale, care scot fum și duc la acumularea de gaze în timpul nopții. De aceea a stinge focul din sobă înainte de culcare înseamnă doar o minină măsură de precauție menită să protejeze vieți.
Măsuri de prim ajutor
Primul ajutor constă în principal în scoaterea pacientului din mediul toxic și administrarea de oxigen dar fără a pune salvatorul în pericol:
1. Sunați după ajutor de urgență.
2. Nu încercați niciodată să salvați o persoană intoxicată fără să-i anunțați mai întâi pe alții.
3. Evacuați gazele toxice. Deschideți larg ferestrele sau ușile.
4. Verificați dacă este sigur să intrați și
5. Evitați gazele inflamabile. Nu utilizați instalația electică și nu aprindeți vreun chibrit/brichetă (risc de incendiu sau explozie).
6. Respirați de câteva ori înainte de a intra. După ce intrați încercați să vă țineți respirația. Țineți o batistă udă la nas și la gură
7. După ce ați salvat persoana de pericol, verificați și monitorizați căile respiratorii ale persoanei, respirația și pulsul. Puteți administra oxigen (antidot) sau analeptice respiratorii. Dacă este necesar începeți maneverele de resuscitare.
!!! Chiar dacă persoana pare a se simți bine, solicitați ajutor medical.
Singura măsură eficientă de prevenție este educația pentru sănătate. Lucrurile se pot îmbunătăți dacă parlamentul va adopta legea mea privind predarea în școli şi grădinițe a educației pentru sănătate”, a explicat medicul Tudor Ciuhodaru într-o postare pe Facebook.
Ce provoacă scurgeri de monoxid de carbon
Monoxidul de carbon este produs atunci când combustibili precum gaz, petrol, cărbune și lemn nu ard complet. Carbunele care arde, mașinile care rulează și fumul de la țigări produc, de asemenea, monoxid de carbon.
Gazul, petrolul, cărbunele și lemnul sunt surse de combustibil utilizate în multe electrocasnice, inclusiv:
- cazane
- arzătoare cu gaz
- sisteme de încălzire centrală
- încălzitoare de apă
- mașini de gătit
- focuri deschise
Cele mai frecvente cauze ale expunerii accidentale la monoxid de carbon sunt aparatele de uz casnic instalate incorect, slab întreținute sau slab ventilate, cum ar fi aragazele, încălzitoarele și cazanele de încălzire centrală.
În rulote, bărci și case mobile, riscul expunerii la monoxid de carbon de la dispozitivele portabile poate fi, de asemenea, mai mare.
Alte cauze posibile ale intoxicației cu monoxid de carbon includ:
- coșuri de fum și șeminee blocate – acest lucru poate opri evacuarea monoxidului de carbon, permițându-i să atingă niveluri periculoase
- arderea combustibilului într-un spațiu închis sau neventilat – de exemplu, funcționarea unui motor auto, un generator pe benzină sau un grătar în interiorul unui garaj sau un cazan defect într-o bucătărie închisă
- eșapamente defecte sau blocate ale mașinii – o scurgere sau blocaj în conducta de eșapament, cum ar fi după ninsori abundente, ar putea duce la acumularea de monoxid de carbon în interiorul mașinii
- vapori de vopsea – unele lichide de curățare și îndepărtare a vopselei conțin clorură de metilen (diclorometan); această substanță este descompusă de organism în monoxid de carbon
fumarea țigărilor shisha în interior -țigările shisha ard cărbune și tutun, ceea ce poate duce la acumularea de monoxid de carbon în încăperi închise sau neventilate
