Organizaţia Mondială a Sănătăţii a realizat mai multe sondajelor în diferitelor ţări, subliniind o listă de concepţii greşite cu privire la antibiotice şi utilizarea acestora.
Criza sănătăţii publice globale în raport cu rezistenţa la antibiotice este în centrul atenţiei OMS. Medicina modernă, aşa cum o ştim, este ameninţată de o pierdere iminentă a antibioticelor. În ultimii ani, numărul bacteriilor rezistente la medicamente a crescut considerabil. În prezent, anual, 700.000 de oameni mor din cauza infecţiilor rezistente, iar acest număr poate creşte până la zece milioane până în 2050 dacă nu se iau măsuri, avertizează OMS.
Mai jos găsiţi câteva idei greşite despre antibiotice:
1. Crezi că antibioticele nu provocă rezistenţă dacă se iau corect – FALS!
De mii de ani, bacteriile au încercat să se protejeze de substanţele chimice produse de alte bacterii şi ciuperci, menite să le omoare. Din 1928, când Alexander Fleming a descoperit penicilina, medicina a valorificat aceste substanţe ca antibiotice.
Bacteriile care sunt capabile să reziste au un avantaj de a supravieţui. Unele bacterii sensibile pot achiziţiona, de asemenea, gene de rezistenţă de la alte bacterii. Ori de câte ori folosim un antibiotic, acesta ucide toate bacteriile care nu au un mecanism de rezistenţă, pe cele care sunt sensibile, dar lasându-le în viaţă pe cele rezistente.
Având în vedere circumstanţele potrivite, bacteriile rezistente se pot reproduce şi provoca infecţii. Ele au, apoi, posibilitatea de a fi transferate la o persoană la altă, de exemplu, prin atingere.
2. Organismele noastre sunt cele care devin rezistente la antibiotice – FALS, din păcate.
Bacteriile devin rezistente şi nu corpurile noastre. Prin urmare, nu există nimic ce putem schimba în corpurile noastre, ce vă ajută să depăşiţi rezistenţa bacteriilor la antibiotice.
3. Antibioticele sunt necesare pentru a trata răceala şi gripa – FALS
Antibioticele sunt active doar împotriva bacteriilor. Gripa şi răceala sunt cauzate de viruşii în raport cu care antibioticele nu au absolut nici un efect. Şi cele mai multe antibiotice pe care le folosim doar ajută bacteriile să devină mai rezistente.
Suprasolicitarea şi abuzul de antibiotice pentru infecţiile virale contribuie masiv la creşterea rezistenţei la antibiotice la nivel mondial.
Majoritatea respondenţilor din cele 12 ţări chestionate de OMS cred că virusurile, precum răceala si gripa (64%), pot fi tratate cu antibiotice, ceea ce e absolut greşit. Aproape 70% dintre cei 1002 respondenţi din Africa de Sud au împărtăşit aceeaşi concepţie greşită, care de multe ori înseamnă presiune asupra medicilor si asistentelor medicale pentru a prescrie un antibiotic atunci când se simt rău.
4. Dacă mă simt mai bine, mă pot opri din a mai lua antibiotice – FALS.
Dacă aveţi o infecţie bacteriană care are nevoie de tratament cu antibiotic, atunci este vital să luaţi cursul prescris. Simptomele noastre, de obicei, se îmbunătăţesc înainte ca toate bacteriile să fie distruse. Dacă vă opriţi prea devreme din a lua antibiotice atunci cantitatea de antibiotic capabil de a ucide bacteriile nu va fi de ajuns şi acestea vor reveni cu o forţă mai mare decât înainte.
Este mai uşor pentru bacterii să devenă rezistente în cazul în care există prea puţin antibiotic prezent. Deci, finalizăm întotdeauna cura de tratament şi nu ne oprim doar pentru că ne simţim mai bine.
5. Pot fi luate antibioticele rămase de la membrii familiei sau de la prieteni – FALS.
Niciodată nu se iau antibiotice ramase de la tratamentele anterioare. Ia numai antibiotice prescrise de un medic sau o asistentă medicală. Există două motive bune pentru acest lucru:
– Antibiotice luate ultima dată sunt mai susceptibile de a provoca o rezistenţă a bacteriilor;
– Antibioticele de la alte persoane nu pot fi o alegere corectă. Există mai multe tipuri diferite de antibiotice utilizate în tratamentul infecţiilor diferite, ceea ce înseamnă că infecţia nu va fi tratată în mod corect.
6. Rezistenţa bacteriilor se poate întâmplă doar atunci când curele de tratament sunt repetate – FALS.
Rezistenţa la antibiotice poate avea loc ori de câte ori luaţi un antibiotic, dacă acesta este un singur curs sau mai multe cursuri repetate. Cert este că toţi suntem responsabili pentru viitorul nostru. Antibioticele aparţin tuturor, astfel încât ceea ce o persoană face afectează nemijlocit o altă persoană.