Din cuprinsul articolului
Tratament inovator pentru pacientele cu cancer de sân triplu negativ. Din păcate, cancerul mamar este, în acest moment, principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor din România, cu aproximativ 95. 000 decese în 2020, reprezentând 17% din totalul deceselor provocate de această boală.
La nivel mondial, situația este aceeași: cu o incidență de de 1 din 8 femei diagoticate cu cancer de sân, acest tip de cancer devenind cea mai frecventă afecțiune malignă la femei și a doua cauză de deces prin cancer.
Potrivit statisticilor, în 2020, au existat aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi de cancer de sân la nivel global și aproximativ 685 000 de decese.
Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului estimează că până în 2040, numărul cazurilor de cancerului de sân va crește la peste 3 milioane de cazuri noi pe an și la peste 1 milion de decese pe an.
Cancerul de sân triplu negativ, reprezintă 15% din cazurile de cancer de sân nou diagnosticate, și se caracterizează prin tumori care nu au receptori de estrogen, receptori de progesteron și receptori ai receptorului 2 al factorului de creștere epidermal uman (HER2).
Acest lucru înseamnă că celulele tumorale nu răspund la terapia hormonală sau la medicamentele care vizează tipul HER2.
„Cancerul de sân își are originea în țesutul mamar, și apare atunci când celulele mamare se modifică și cresc necontrolat, ducând la o masă tumorală.
Cancerul de sân triplu negativ înseamnă că celulele canceroase au fost testate negative pentru trei componente moleculare ale celulelor canceroase de sân care sunt estrogen, progesteron și HER2”, a declarat dr. Adelina Birceanu, medic primar anatomie patologică, pentru Doctorul Zilei.
În cazul cancerului de sân triplu negativ, principiile de bază ale diagnosticului și managementului sunt similare cu cele ale cancerului de sân simplu.
Cu toate acestea, factorii de risc, agresivitatea mai mare în evoluția naturală și faptul că datorită particularităților moleculare și histopatologice nu poate fi tratat prin terapie țintită asupra receptorilor hormonali și HER2, îl face să fie unic printre tipurile de cancer de sân, cu o gestionare destul de particularizată.
„Cancerul de sân triplu negativ se referă la lipsa de receptori hormonali și proteina HER2. HER2 este o proteină numită factor de creștere epidermică umană.
Spre deosebire de alte tipuri de cancer de sân, cancerul de sân triplu negativ are o rata de creștere mai rapidă, se răspândește mai repede, are mai puține opțiuni de tratament și tinde să aibă o rată de mortalitate mai mare”, a subliniat specialistul.
Există un nou tratament pentru femeile din România cu cancer de sân triplu negativ. Medicamentul poate fi accesat gratuit prin Programul Național de Oncologie și se adresează pacientelor cu cancer de sân triplu negativ metastatic ale căror tumori prezintă o expresie a PD-L1 pozitivă.
De ce este folosită testarea PD-L1 în cancerul de sân triplu negativ?
„Cancerul de sân triplu negativ este, așa cum îi spune numele, negativ la trei componente moleculare, ceea ce înseamnă că nu răspunde la unele dintre medicamentele care funcționează pentru alte tipuri de cancer precum terapie hormonală, terapia țintită sau la medicamentele care vizează proteina HER2.
Ca metodă primară de tratament în acest caz avem chimioterapia și imunoterapia. PD-1 este o proteină pe care o găsim în celule T. Aceste celule au rol în menținerea răspunsului imun al organismului. Un alt tip de proteină prezent în corp este PD-L1.
Atunci când PD-1 și PD-L1 se unesc, celulele T nu mai mai distrug celulele care fac rău organismului, inclusiv celulele canceroase.
Testarea PD-L1 ajută la testarea cantității de PD-L1 în celulele canceroase. Dacă celulele canceroase au o cantitate mare de PD-L 1, celulele T nu le pot ataca”, a explicat dr. Birceanu.
Chimioterapia nu este o terapie ţintită, ci atacă mai multe celule diferite, pentru că inhibă diviziunea celulară şi nu doar cea a celulelor tumorale care se divid rapid, ci şi cea a celulelor sănătoase, Dar cu aceasta putem ţine sub control dezvoltarea celulelor canceroase.
Imunoterapia, pe de altă parte, atacă celulele tumorale într-o manieră vizată şi foloseşte sistemul imunitar propriu corpului, pentru a face acest lucru. Celulele tumorale prezintă modificări foarte specifice şi reuşesc să se facă invizibile pentru celulele sistemului imunitar. Insă imunoterapia elimină această invizibilitate.
Dacă celulele tumorale au antigenul PD-L-1 pe suprafaţa lor, atunci aceasta este o indicaţie că imunoterapia ar putea fi o opţiune.
„Cu ajutorul testării PD-L1, pacientele pot beneficia de imunoterapie. Medicamentele de imunoterapie împiedică proteina PD-L1 să oprească activitatea celulelor T, ca urmare celulele T pot lupta împotriva cancerului.
Imunoterapia are un rol benefic în mai tipuri de cancere care au PD-L1 și are și mai puține efecte secundare decât chimioterapia”, a mai spus dr. Adelina Birceanu.
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București va efectua gratuit pe data…
În săptămâna 4-11 noiembrie 2024, Cristina Demetrescu a explicat că intrarea lui Marte în zodia…
La Spitalul Orășenesc Mioveni din județul Argeș a fost realizată o intervenție chirurgicală remarcabilă în…
Începând cu 1 ianuarie 2025, unii pensionari din România vor beneficia de o majorare a…
Meteorologii au emis noi prognoze pentru iarna 2024-2025, care va aduce surprize. Deși vom avea…
Investiția în cercetare-dezvoltare la nivelul industriei farmaceutice inovatoare reprezintă unul dintre factorii majori care contribuie…