Transplantul cu celule stem – o șansă de supraviețuire pentru pacienții cu leucemie acută limfoblastică

Leucemia Acută Limfoblastică (LAL) este o afecțiune hematologică severă, fiind o formă rară de cancer al sângelui și măduvei osoase la adult, iar la copil este cea mai frecventă formă de leucemie acută (aproximativ 80% din leucemiile acute ale copilului). Spre deosebire de leucemiile cronice, leucemia acută progresează foarte rapid^1,2. În doar câteva săptămâni, boala evoluează, simptomele se înrăutățesc, iar starea de sănătate fizică și psihică a pacientului se alterează semnificativ.

„Pentru că vorbim de o formă extrem de agresivă de cancer, este foarte important ca diagnosticul să fie pus corect și la timp. Debutul bolii este deseori brutal, pacientul resimite o stare generală de rău și disconfort, oboseala este accentuată, iar apetitul scade. Jumătate dintre pacienți fac febra, atât din cauza bolii, cât și din cauza infecțiilor repetate din organism, determinate de scăderea numărului de neutrofile. Unii pacienți se plâng de dureri osteo-articulare, iar alții pot sângera, la nivel cutanat sau la nivelul mucoasei. În alte cazuri pot apărea formaţiuni tumorale, jenă sau durere în etajul superior abdominal – din cauza creşterii dimensiunilor ficatului sau splinei. Sunt și anumite cazuri când boala apare pe nesimţite, fără manifestări vizibile. Pentru că simptomele leucemiei acute limfoblastice sunt atât de diferite, diagnosticarea afecțiunii se face pe baza testelor uzuale de sânge. Dacă rezultatele acestora nu se încadrează în limitele normale, persoana în cauza trebuie să fie direcționată către un medic specialist hematolog pentru teste suplimentare, specifice”, explică Dr. Nicoleta Berbec, Conferențiar Spitalul Clinic Colțea, București.

Leucemia Acută Limfoblastică este determinată de înmulțirea la nivelul măduvei osoase hematogene (din interiorul oaselor late) a unor celule foarte tinere, care sunt anormale ca structură şi funcţie și care invadează întreagă măduva osoasă. De cele mai multe ori, nu se distinge o cauză precisă care să determine transformarea celulelor sănătoase în celule maligne, însă există anumiţi factori care pot fi responsabili de boală. Unii dintre aceștia sunt factorii de mediu, precum expunerea la radiații sau la diferite substanţe chimice, tratamentele citostatice anterioare sau consumul de alcool în perioada maternităţii. O altă categorie de factori sunt cei genetici – există familii cu predispoziţie pentru această afecţiune, cu toate că aceste cazuri sunt rare, iar boala nu se transmite ereditar. De asemenea, există anumite boli genetice ce predispun la apariția LAL (de exemplu sindromul Down).

Tratamentul pacienților cu LAL constă în imbinarea terapiei de susținere cu terapia specifică bolii. Terapia de susţinere urmăreşte, în principal, prevenirea şi combaterea principalelor complicaţii ale bolii, infecţiile şi hemoragiile, cauzate de scăderea numărului de celule sanguine sănătoase. Pacienții sunt izolați într-un mediu cât mai steril, beneficiază de condiții speciale de igienă și urmează tratamente antibiotice și antimicotice pentru prevenirea sau tratarea unei infecții severe. Pentru distrugerea celulelor canceroase și obţinerea remisiunii complete a bolii, se iniţiază terapia citostatică. În cazul a 40-50% dintre pacienţi însă, există un risc crescut de recădere. Acest lucru înseamnă că după o perioadă sub tratament, în care pacienții se simt mai bine, boala revine într-o formă mult mai agresivă, iar tratamentele anterioare nu mai funcționează.

„Pentru pacienții recăzuți, transplantul cu celule stem, de la un donator din familie sau neînrudit, reprezintă o reală șansă la viață. Condiția principală pentru ca pacientul să fie considerat eligibil este ca transplantul să fie realizat în perioada de remisiune a bolii, când acesta poate tolera o astfel de procedură terapeutică. Prin chimioterapie, sunt distruse celulele canceroase și se induce remisiunea, însă în același timp citostaticele slăbesc foarte mult organismul. Din fericire însă, medicii au acum la dispoziție o abordare terapeutică inovatoare, prin care sistemul imunitar al pacientului este programat să lupte și să distrugă celulele canceroase. Cu noua opțiune de tratament, se obține o rată de răspuns foarte bună, iar perioada de supraviețuire fără progresia bolii este de aproximativ 6 luni, perioadă în care pacienții sunt eligibili pentru transplant”, adaugă Dr. Nicoleta Berbec, Conferențiar Spitalul Clinic Colțea, București.