Din cuprinsul articolului
Săptămâna Luminată este săptămâna care urmează Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată marchează începutul unei perioade de sărbătoare care se încheie după cincizeci de zile cu Pogorârea Duhului Sfânt (Rusaliile). La Sfintele Paști, Biserica proclamă: „Acum toate s-au umplut de lumină, cerurile, pământul și cele de sub pământ”, marcând astfel începutul Săptămânii Luminate.
În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști, iar cei botezați erau numiti „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna următoare, de unde și numele de Săptămâna Luminată.
În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.
Săptămâna Luminată stă sub semnul luminii şi prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele ”Veniţi de luaţi lumină”. Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale. Din noaptea Învierii şi până la Înălţarea Domnului la cer, în Biserică se cântă ”Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit”, prin noul Ierusalim făcându-se referire la Ierusalimul cel veşnic, escatologic.
Slujbele din Săptămâna Luminată se ţin cu Uşile Împărăteşti larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează uşa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar şi ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului, potrivit crestinortodox.ro
Ce este interzis să faceți în Săptămâna Luminată
Lunea din Săptămâna Luminată
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.
Marți, în Săptămâna Luminată
Marți, în Săptămâna Luminată, oamenii nu ar trebui să lucreze. De asemenea, nu este bine să spălați, nici să călcați rufe, dar nici să faceți curat în casă. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paște și vin roșu.
Dacă lunea, feciorii stropeau cu apă fetele din sat, marțea fetele îi udau pe feciori. Obiceiul s-a păstrat și în zilele noastre, în unele zone. În anii bisecţi, obiceiurile se inversează.
Miercurea din Săptămâna Luminată
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile nu au voie să muncească, deoarece, potrivit tradiției, a munci de „nunta șoarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casă și a te lipsi restul anului de bucate pe masă.
În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri şi vineri sunt zile cu „hărţi”, adică există dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. De asemenea, miercurea si vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului şi Duminica Tuturor Sfinţilor (prima după Rusalii), avem dezlegare la peşte.
Joia din Săptămâna Luminată
Joia din Săptămâna Luminată este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi.
În această zi se cere un ritual al morților. O persoană trebuie să care 44 de găleți cu apă, două lumânări se aprind la cele patru capete. Astfel, apa va fi sfințită, după care se varsă în fântâna din curte.
Joia din Săptămâna Luminată este o zi specială pentru rromii din România, pentru că aceștia sărbătoresc „Paștile țigănești”, o tradiție veche de șapte decenii. Această zi reprezintă un prilej de revedere cu rudele din țară și din străinătate, care vin să asiste la acest eveniment.
Tradiția spune că în această zi se „fură” fetele frumoase de către viitorii lor soți.
Vinerea din Săptămâna Luminată
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă. Biserica sfințește din nou fântânile, după slujba de seară.
Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii
- Gospodarii aruncă apă sfinţită peste animalele din ogradă, mai ales peste vite și cai, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la câmp.
- Casele, grădinile și livezile se stropesc cu agheasmă.
- Nu se spală, nu se calcă și nu se coase. De asemenea, nu se muncește nici pe câmp.
- În tradiţia populară, bolnavii care beau agheasmă dimineaţa, pe nemâncate, se înzdrăvenesc.
Sâmbăta Luminată
În Sâmbăta Luminată, credincioşii merg la biserică cu un ou roşu pentru a se împărtăşi. În această zi este bine să porți haine albe, pentru a atrage lucrurile pozitive asupra ta. Nu se spală, nu se calcă și nu se coase în această zi, pentru a nu atrage ghinionul.
Duminica Luminată
Duminica Luminată este cunoscută şi ca Duminica Sfântului Apostol Toma – Duminica Tomii sau Tomei. Este duminica tuturor necredincioşilor, care au pus la îndoială minunea cea mare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
În Duminica Luminată credincioșii vin în număr mare la cimitir să aprindă lumânări și să se roage la crucile celor dragi plecați la Dumnezeu. Se bocesc morții, se întind mese rituale în cimitir sau lângă biserică, se împart pomeni, se închină un pahar în memoria celor dispăruți, din care se varsă un strop în pământul care le odihnește trupurile.
Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată
Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor. Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare. Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.
De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.
Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice. O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.
Totodată, în a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântâniță. Credința spune că în această zi toate apele trebuie sfințite și dacă se scălda în ele cei ce suferă de boli se vor vindeca.
