Din cuprinsul articolului
Tradiții și superstiții de Sf. Ilie: Ce este total INTERZIS în această zi de mare sărbătoare la români. Câți români își serbează onomastica de Sfântul Ilie:
În fiecare an, pe data de 20 iulie, se prăznuieşte sărbătoarea de Sfântul Ilie, o sărbătoare foarte importantă pentru creștinii ortodocși români.
Potrivit tradițiilor populare, în ajunul sărbătorii, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă.
Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.
De asemenea, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.
Ce NU trebuie să facem
Din popor, se spune că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună.
Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului.
În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere.
Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul acestui praznic, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.
În alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma.
Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea.
Păcatele Sfântului Ilie…
In perioada sa pamanteana Ilie a savarsit pacate, cel mai mare fiind uciderea parintilor sai la indemnul diavolului, pacate pe care le-a ispasit in moduri diferite si din aceasta cauza Dumnezeu l-a iertat.
A fost trecut in randul sfintilor si l-a urcat la cer intr-o trasura cu roti de foc trasa de doi sau de patru cai albi inaripati, notează crestinortodox.ro.
In cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgera si trasneste dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au pricinuit.
Si, pentru ca dracii inspaimantati se ascund pe pamant prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sant-Ilie trasneste naprasnic pentru a nu-i scapa nici unul dintre ei.
Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, Sant-Ilie este atestat prin numeroase traditii, mai ales in mediile pastoresti.
Câți români își serbează mâine onomastica
Peste 120.000 de români își serbează onomastica pe 20 iulie, de Sfântul Ilie. Numele derivate din Ilie sunt: Ile, Ilea, Ilieș, Iliescu, Ilașcu, Iloaie, Ilioaie, Iliuț, Iliuță, Iliana, Eliana, Ilinca, Ilia, Lică, Eliade, Iliev, Eliah, Lia, Elias, Iliuș, Iliev și Liana.
Ce înseamnă Ilie?
Ei bine, Elijahu, în traducere: „Al cărui Dumnezeu este Jahve”, în greacă și latină: Elias, în arabă: Ilias. Numele de Ilie în limba română provine de la numele ebraic Eliyahu (Eliiah), ceea ce înseamnă ”Domnul este Dumnezeul meu”.
La mulți ani tuturor celor ce poartă numele Sfântului Ilie și petrecere frumoasă!
