Din cuprinsul articolului
Pe 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele, o tradiție străveche ce simbolizează iubirea, tinerețea și renașterea naturii.
Considerat echivalentul autohton al Valentine’s Day, dar fără influențe comerciale, Dragobetele are origini dacice și este marcat prin obiceiuri precum culesul florilor, săruturile ritualice și petrecerile tinerilor. Superstițiile spun că cei care nu îl sărbătoresc riscă ghinion în dragoste tot anul.
Dragobete, sărbătoarea iubirii la români
Considerată echivalentul autohton al Valentine’s Day, dar lipsită de influențele comerciale, această zi marchează începutul primăverii, fiind asociată cu dragostea, tinerețea și speranța.
Dragobetele își are rădăcinile în mitologia dacică și este legat de divinități ale fertilității și renașterii. În centrul sărbătorii se află un personaj mitologic – Dragobete, fiul Babei Dochia, descris ca un tânăr chipeș, asemănător zeilor iubirii din mitologiile greacă și romană, precum Eros sau Cupidon.
Expresia populară „Dragobetele sărută fetele” reflectă unul dintre obiceiurile acestei zile, în care băieții urmăreau fetele într-o fugă ritualică, iar dacă le prindeau, le sărutau. Acest gest simboliza începutul unei relații și norocul în dragoste pentru întregul an.

Tradiții și superstiţii
În satele tradiționale, Dragobetele era o zi plină de veselie, marcată prin diverse obiceiuri menite să atragă norocul în dragoste.
- Culesul florilor de primăvară: Tinerii ieșeau la pădure pentru a aduna ghiocei și alte flori, pe care fetele le păstrau pentru descântece de dragoste.
- Fuga ritualică: După culesul florilor, fetele fugeau spre sat, iar băieții le urmăreau. Dacă un băiat prindea o fată și aceasta accepta sărutul, se considera că între ei s-a format un legământ de iubire.
- Apa magică: Fetele strângeau „zăpada zânelor” și o topeau pentru a se spăla pe față, crezând că acest ritual le va face mai frumoase și mai atrăgătoare.
- Dansuri și petreceri: În multe sate, tinerii se adunau în grupuri, cântau, dansau și organizau jocuri pentru a-și găsi perechea.
În unele regiuni, femeile mai în vârstă adunau rădăcina de spânz, un ingredient prețuit în medicina populară, iar bărbații se îmbrăcau în haine femeiești și mergeau prin șezători, unde organizau momente umoristice, spre amuzamentul întregului sat.
În cultura populară, Dragobetele este înconjurat de numeroase superstiții, respectate de-a lungul timpului pentru a asigura noroc în dragoste și prosperitate:
- Se credea că cei care ignoră această sărbătoare vor avea parte de ghinion în dragoste tot anul.
- Cuplurile care se sărută în această zi vor avea parte de sănătate și armonie în relație.
- Fetele care se spală pe față cu apă din zăpadă topită vor fi iubite și dorite tot anul.
- Se evita munca grea, deoarece se spunea că ar putea aduce ghinion în relații.
- O altă credință populară spunea că, de Dragobete, păsările încep să își facă cuiburile și să clocească ouăle, iar cei care nu respectă sărbătoarea vor avea ghinion la păsările din gospodărie.
Citeşte continuarea AICI.