Din cuprinsul articolului
De-a lungul timpului, românii au păstrat obiceiuri și tradiții care au rolul de a potența toate întâmplările pozitive din anul următor. Acestea se practică de obicei în Ajunul Crăciunului, fiind cel mai des întâlnite în satele din România, unde tradițiile se păstrează din generație în generație!
În România există o mulțime de tradiții și obiceiuri vechi, transmise de la an la an, tututor persoanelor. Deși sunt predominante în zonele rurale, acestea nu au trecut neobservate în întreaga țară, potrivit Digi24. Iată câteva dintre acestea!
Pregătirea mesei de Crăciun
În Ajunul Crăciunului, gospodinele pregătesc covrigi, colaci (care, în tradiția populară, trebuie să amintească de înfășurarea unei mâini cu degetele întinse aparținând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la nașterea pruncului și căreia i-au fost tăiate mâinile). Colacii sunt pregătiți pentru colindătorii care vor veni să ureze pe la casele gospodarilor. Covrigii sunt dați colindătorilor copii, colăceii sunt pentru colindătorii mai numeroși, iar colacii vor fi ai flăcăilor și ai colindătorilor din neamuri”, potrivit Agerpres.
Colindatul
Naşterea Domnului este anunţată în lume de creştini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, în dimineaţa de Ajun, fiind copiii şi tinerii. Aceştia sunt primiţi de creştini cu mere, nuci, covrigi şi cu acele turte numite „Scutecelele lui Hristos”. Pentru că, până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun este încă post, colindătorii trebuie şi ei primiţi cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe), potrivit Digi24.
Împodobirea bradului
Tradițiile Crăciunului au fost modificate de la an la an. Cei mici îl așteaptă an de an pe Moș Crăciun, care vine încărcat de cadouri pentru copiii cuminți, iar cu câteva zile înainte de Crăciun se împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau verde. Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, venerați de păgâni. În cădere, stejarii au distrus toți copacii din preajmă, mai puțin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători și este împodobit în seara de Ajun.
Binecuvântarea mesei de Crăciun
„Împodobirea mesei din seara de Ajun diferă de la o zonă la alta, dar are în comun faptul că toate bucatele sunt de post. Nimeni dintre cei ai casei nu are voie să guste până ce preotul nu binecuvântează masa, nu gustă din felurile de mâncare și nu cinstește un pahar cu vin. La plecare, părintele ia banii de sub fața de masă, doi colăcei și o parte din vinul din sticlă, iar dascălii poartă traistele de colaci”, potrivit Digi24.
