Totul despre Planul de Combatere a Cancerului. Diana Loreta Păun: „În 2020, în România s-au înregistrat în jur de 99.000 de noi cazuri de cancer și aproape 55.000 de decese din cauze oncologice”

Totul despre Planul de Combatere a Cancerului. Diana Loreta Păun: „În 2020, în România s-au înregistrat în jur de 99.000 de noi cazuri de cancer și aproape 55.000 de decese din cauze oncologice”.

Miercuri, 19 ianuarie, a avut loc la Palatul Cotroceni evenimentul de lansare a Planului de Combatere a Cancerului. Ce presupune acest Plan, ce măsuri au fost luate pentru combaterea acestor maladii cumplite, care seceră anual milioane de vieţi în toată lumea, a explicat pe larg consilierul prezidenţial de la Departamentul de Sănătate Publică, conferenţiar universitar doctor Loreta Diana Păun, în cadrul unui amplu interviu marca RRA.

Diana Loreta Păun: „În 2020, în România s-au înregistrat în jur de 99.000 de noi cazuri de cancer și aproape 55.000 de decese din cauze oncologice”.

• „Cancerul chiar e o problemă importantă de sănătate publică la nivel mondial şi, bineînţeles, şi în România. Cunoaştem cu toţii statisticile nefaste cu privire la incidenţa diverselor forme d cancere. De altfel, şi dvs aminteaţi despre milioanele de vieţi pierdute şi, ca să vă dau nişte cifre, la nivel european spre exemplu, în anul 2020, iată, anul pandemiei, s-au înregistrat 2,7 milioane de noi cazuri de cancer şi 1,3 milioane de decese, iar în România, potrivit datelor înregistrate la nivel mondial, în anul 2020 s-au înregistrat 98.886 de cazuri noi peste cele deja diagnosticate şi 54.486 de decese din cauze oncologice, din cauza diverselor forme de cancer.”

Totul despre Planul de Combatere a Cancerului

• „Planul Naţional de Combatere a Cancerului, care, într-adevăr, a fost lansat miercuri la Palatul Cotroceni, în prezenţa domnului preşedinte, este corelat cu Planul European de Luptă Împotriva Cancerului, care a fost lansat anul trecut, pe 3 februarie 2021 de către Comisia Europeană.

Acest plan este foarte important în primul rând pentru că are o finanţare de aproape 4 miliarde de euro, sumă considerabilă, şi în al doilea rând pentru că el este construit pe piloni care vizează toate aspectele la care v-aţi referit: prevenţie, detectare precoce prin tehnici de screening, diagnostic cât mai rapid şi tratament inovator şi, nu în ultimul rând, îngrijirile paleative sau asigurarea calităţii vieţii supravieţuitorilor care au tercut prin toate etapele de diagnostic şi tratament. Or planul naţional, aşa cum vă spuneam, urmăreşte toţi aceşti piloni şi îşi propune nişte obeictive extrejm de provocatoare, pe care ne dorim să le ducem la bun sfârşit.”

• „Planul pe care noi l-am imaginat în anul 2016, de altfel coordonatorul ştiinţific al planului este tot profesorul Achimaş-Cadariu, fost ministru al sănătăţii, nu a putut să se finalizeze pentru că nu s-a regăsit într-o legislaţie şi nu a putut fi implementat.

Ddar el a constituit scheletul de la care s-a pornit, iar grupul de lucru care a lucrat la actualul plan a cuprins, de fapt, reprezentanţi ai tuturor actorilor cu responsabilităţi în domeniu, aş putea spune, atât colegi parlamentari, pentru că în Parlamentul României, la ora actuală, sunt foarte mulţi medici, lucrul ăsta mă bucură, şi Ministerul Sănătăţii, bineînţeles, a contribuit, dar au fost mulţi colegi experţi din zona medicală şi din mediul public, şi din mediul privat, din mediul academic, şi mai ales au fost alături de noi asociaţiile de pacienţi, pentru că nu poţi creiona un plan de cancer dedicat pacienţilor fără să ştii nevoile lor reale şi problemele cu care se confruntă atunci când ei doresc să acceseze serviciile medicale. Şi cred că succesul acestui plan a constat tocmai din colaborarea strânsă dintre toţi partenerii care au acest interes… a pune interesel pacientului mai presus de orice altceva.!

Planul de Combatere a Cancerului este constituit după forma planului european

• „Planul actual este constituit exact după forma planului european, există termene clare pentru toate obiectivele, pe care noi le-am conturat. De altfel sunt 11 obiective generale și obiective specifice pentru localizările pe care noi le-am luat în considerare. De altfel, cele mai frecvente localizări ale cancerelor, în România, anume cancerul colorectal, cancerul de sân, cancerul de col uterin la femeie, cancerul bronhopulmonar, cancerul de prostată la bărbați, dar și cancerele de sânge și, de asemenea, tumorile copilului.

Există obiective cu termene care se întind până în anul 2026. Unele obiective, bineînţeles, ne dorim să le îndeplinim repede, de exemplu programele naționale de screening pentru anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân, de plămân și colorectal, ar trebui să se finalizeze până la 1 ianuarie 2023. Un Registru Național de Cancer, o măsură care este extrem de importantă și necesară, trebuie să se finalizeze până în 2024, iar până în anul 2026 ne propunem să realizăm un fond pe inovație în sănătate, cu multiple surse de finanțare, care să ofere pacienților din România acces rapid la noi terapii, pentru că ştiți cât de dinamică este piața farmacologică și cât de repede apar pe piață noi terapii la care noi ne dorim să poată accesa și pacienții din România în timp util.”

„Următorul pas va fi crearea unei Legi a Cancerului”

• „Următorul pas va fi, într-adevăr, crearea unei legi. De altfel, iniţiatorul Planului este domnul fost ministru al sănătăţii Nelu Tătaru, actual preşedinte al Comisiei de sănătate şi familie din Camera Deputaţilor. Colegii parlamentari şi-au asumat elaborarea unei legi a cancerului, pe care o aşteptăm la promulgare, domnul preşedinte cu certitudine că o va promulga, după care Ministerul Sănătăţii este cel care edste actorul principal în implementarea acestei legi, scrierea metodologiei şi aplicarea concretă, coerentă a Planului.”