Totul despre dieta raw-vegană. Patru schimbări benefice care se petrec în organism când începem să mâncăm cât mai multe fructe și legume crude

Deseori s-a întâmplat să citim mărturii ale oamenilor care susțin că s-au vindecat de diferite boli, diabet, cancer, urmând un regim raw vegan. Dacă fructele și legumele crude pot fi considerate un adevărat panaceu sau chiar secretul tinereții veșnice, ne spune Anca Alungulesei, expert în nutriție și trainer în alimentație raw-vegan.

Ce înseamnă o alimentație raw vegan?

Alimentaţia raw vegan sau crudă (rawfood în engleză) reprezintă toate alimentele care se pot consuma în starea lor naturală, adică, nefierte sau procesate termic. În unele cazuri este nevoie de o gătire foarte uşoară, mai exact o deshidratare care se face la mai puţin de 42º C. Astfel, nutrienţii – vitaminele, mineralele şi enzimele nu sunt distruse prin procesul de gătire. În categoria alimentelor raw vegan putem include: fructe, legume, rădăcini, nuci, seminţe, alge marine, germinate, fermentate sau deshidratate.

Sunt fructele și legumele secretul tinereții veșnice?

Nu cred că putem vorbi despre tinereţe veşnică ci despre un stil de viaţă cât mai sănătos pe o perioadă cât mai îndelungată. Cu cât alimentaţia noastră este bazată, într-un procent cât mai pare pe crudităţi, cu atât avem mai multe şanse să hrănim cu adevărat celulele organismului şi, astfel, să prelungim starea naturală de bine cu care suntem majoritatea dintre noi înzestraţi încă de la naştere.

Am citit tot felul de mărturii ale unor oameni care spuneau că s-au vindecat de diferite boli, diabet, cancer, urmând un regim raw vegan, tu cum îți explici asta, pot fi considerate cruditățile un panaceu?

Aşa este. Foarte mulţi oameni se întorc, într-un moment al vieţii lor către alimentaţia cât mai curată şi sănătoasă. Din păcate, acest lucru se întâmplă în momentul în care în viaţa unei persoane apare un obstacol: boala. Atunci, practic, se produce un declic intern. Se produce o schimbare. Şi începem să căutam soluţii. Iar hrana este una dintre ele. Nu spun că este singură, însă este primul pas către o posibilă vindecare. Din păcate însă, câteodată, nici măcar alimentaţia nu este suficientă. Deoarece, multe dintre boli reprezintă somatizarea emoţiilor negative stocate în corpul fizic. Şi dacă nu eliberăm aceste emoţii, vindecarea nu se poate produce, oricât de sănătos ne hrănim.

Însă, de cele mai multe ori, o alimentaţie sănătoasă poate preveni multe dintre bolile secolului în care trăim. Din păcate, educaţia noastră şi medicină tradiţională nu pun accent pe prevenţie. Nu suntem învăţaţi să consumăm anumite alimente conştientizând cantitatea de nutrienţi, vitamine, enzime de care poate beneficia corpul nostru. De la o anumită vârstă suntem preocupaţi să număram doar caloriile. Dacă ne încadrăm într-un număr standard de calorii, raportate la înălţime, sex, vârstă, capacitate de efort, avem senzaţia că ne hrănim sănătos. Din punctul meu de vedere, nu numărul de calorii sunt importante ci acei nutrienţi pe care organismul nostru îi absoarbe. Căci corpul nu funcţionează asemenea unui cântar. Ci asemenea unui computer căruia, dacă-i oferi impulsurile de care are nevoie, îţi va da răspunsurile potrivite. Şi aceste impulsuri se traduc prin nutrienţi, vitamine, proteine, enzime de calitate. Iar un procent ridicat de hrana raw vegan ne poate oferi toate acestea.

Ce alimente ar trebui să consume într-o zi un raw vegan ca să nu aibă carențe nutriționale? Din ce surse vegetale ne putem lua vitaminele B?

Din punctul meu de vedere nu ar trebui să împărţim oamenii pe categorii: raw vegani sau ne-raw vegani. Acest tip de alimentaţie este recomandat tuturor. Cu atât mai mult consumatorilor de carne sau alimente procesate. Scopul este acela de a determina o persoană să introducă un procent cât mai mare de crud în dieta zilnică. Practic, acesta este primul pas. Ulterior, respectiva persoană hotăraşte dacă elimină ceva din vechiul stil alimentar sau nu. Prin simplul fapt că mâncăm cât mai mult crud în loc să gătim absolut orice, aducem un aport foarte mare de nutrienţi – vitamine, minerale, enzime şi clorofilă în organism.

În ceea ce priveşte sursele vegetale din care ne putem lua complexul de vitamine B, putem enumera: legumele verzi (spanac, salată, frunze de kale, vlăstari, mazăre, broccoli), praz, conopidă, morcovi, germeni de grâu, drojdie inactivă, polen, propolis, alge (spirulină, chlorella) şi fructe, bineînţeles (citrice, caise, banane, mango, avocado, fructe de pădure, etc)

De ce sunt mai bune legumele consumate în stare proaspătă și nu gătite?

Prin gătirea alimentelor se pierd majoritatea vitaminelor, mineralelor, enzimelor şi antioxidanţilor pe care acestea le conţin şi se produce şi fenomenul numit leucocitoză digestivă. În ce constă mai exact acest lucru? În creşterea globulelor albe din sânge. Aceasta se întâmplă în momentul în care sistemul nostru imunitar detectează agenţi care nu pot fi recunoscuţi şi care pot provoca infecţii.

Astfel, prin supunerea produselor alimentare la căldură, se produce o alterare moleculară. Unele dintre aceste alterări sunt foarte uşor de recunoscut. Legumele şi fructele se înmoaie, se usucă şi îşi schimbă gustul. Prin consumul de legume şi fructe în stare crudă, acest lucru nu se întâmplă. O modalitate excelentă de a combate efectul leucocitozei digestive nu este neapărat întreruperea consumului de hrană gătită, deoarece este foarte greu să o facem deodată şi nici nu este 100% recomandat, ci să creştem consumul de legume şi fructe în stare crudă.

Putem ține toată viața o dietă raw vegană sau e indicată doar o anumită perioadă de timp?

Când vorbim despre hrană crudă, nu se referim la o perioadă determinată în timp. Este vorba despre un stil de viaţă. Repet, scopul nu este să facem o schimbare bruscă în ceea ce priveşte stilul alimentar. Şi scopul nu este nici să ne numim neapărat raw vegani. Scopul este să consumăm, într-un procent cât mai mare, hrană crudă. Adică acesta să constituie stilul nostru de viaţă.

Cui i se potrivește un astfel de regim alimentar?

Tuturor celor care îşi doresc o stare de bine. Schimbarea de alimentaţie înseamnă, în primul rând schimbarea de paradigmă. Adică ieşi din zona de confort şi încerci altceva. A-ţi schimba alimentaţia înseamnă a te lupta cu tine însuţi, cu educaţia alimentară de care ai avut parte. Practic schimbi nişte obiceiuri şi convingeri pe care le ai bine sădite în conştiinţa personală.

La ce schimbări trebuie să ne așteptăm după ce începem să mâncăm doar fructe și legume crude?

În momentul în care începem să consumăm cât mai multe legume şi fructe, trebuie să ne aşteptăm la o schimbare a stării noastre generale. Atenţie însă! Multă lume pică în capcana de a consuma haotic legumele şi fructele, aşteptând rezultate. Vor veni şi rezultatele, însă nu cele aşteptare. Consumul de legume şi fructe nu înseamnă o alimentaţie dezordonată. Deoarece sunt nişte principii alimentare pe care trebuie să le respectăm, astfel încât să avem rezultate benefice. Din punctul meu de vedere, primul pas pe care ar trebui să-l facem atunci când ne dorim această schimbare este să transformăm legumele şi fructele în sucuri naturale. Sucurile din legume şi fructe reprezintă cea mai inteligentă hrană deoarece:

Asimilăm rapid nutrienții. Aceștia ajung direct în sânge, iar organismul nu mai este supus unui proces complex de digestie. Astfel, nutrienții reușesc să se asimileze rapid și fără consum energetic. Costul energetic pentru asimilarea unui suc este minim.

Creștem nivelul de energie. Economisim astfel toată energia pe care corpul nostru o folosește la digestie.

Curățam corpul. Ficatul și rinichii, în loc să fie implicate în procesele digestive, sunt responsabile pentru curățarea de toxine acumulate, bacterii și paraziți.

Reducem greutatea corporală. Se elimină excesul de lichide și grăsimea excesivă din organism, într-un mod cât se poate de natural.

Aceste sunt doar câteva dintre beneficiile de care putem avea parte prin consumul regulat de sucuri naturale, obţinute din legume şi fructe. Acesta este şi unul din motivele pentru care am scos pe piață cartea “Sănătate la Pahar. Ghid de introducere a sucurilor natural în alimentaţia zilnică. Pas cu pas”.

Dar dacă ne reîntoarcem la carne, lapte, ouă după o lungă perioadă de vegetarianism, ce se întâmplă în corpul nostru?

Este ca şi cum te întorci la alimentaţia tradiţională după o perioadă de post. Din punctul meu de vedere orice perioadă de post este binevenită deoarece îi oferim organismului nostru un răgaz în care nu-l mai bombardăm cu alimente greu de procesat. În tot acest demers al alimentaţiei sănătoase, cu un procent cât mai mare de hrană crudă, cel mai important este să să nu ne simţim vinovaţi sau presaţi. Cu cât schimbarea se instalează cât mai natural, cu atât ne simţim mai relaxaţi. Hrana sănătoasă nu trebuie să constituie un stres pentru minte, căci, astfel va deveni şi pentru corp. Dacă această schimbare intervine într-un mod cât se poate de natural atunci efectele se vor vedea atât pe corpul fizic cât şi la nivel mental.

Deci, vă recomand tuturor să faceţi alegeri sănătoase din dragoste pentru conservarea sănătăţii voastre şi nu pentru că e un trend sau pentru că aşa aţi auzit că au făcut alţii.