Aproape totul despre colesterol si revolutia noastra alimentara Interviu cu medicul cardiolog Gheorghe Cerin

Dr. Gheorghe Cerin, medic primar cardiolog, Doctor in stiinte medicale, Șeful Departamentului Cardiologie și Medicină Internă de la Clinica San Gaudenzio, Novara, Italia și Cardiolog Consultant Spitalul Monza, București a explicat în cadrul unui interviu, pentru Doctorul Zilei, ce este colesterolul și cum poate fi ținut sub control prin alimentație. 

– D-le dr Cerin, am observat ca aveti o adevarata pasiune pentru hrana, desi dvs nu sunteti un nutritionist. Mai inainte de va cere opinia despre colesterol –  care este subiectul acestui interviu, ne puteti spune cum ati ajuns dvs sa va interesati atat de mult de alimentatie?

Eu sunt cardiolog in chirurgie cardiaca, si de peste 25 de ani tratez zilnic diversi oameni care au arterele bolnave. In acelasi timp insa, vad aproape zilnic si alti oameni care NU au aceste artere bolnave, desi au aceeasi varsta cu primii… Si eu, ca si dvs, mai stiu in plus ca exista unii oameni care traiesc si peste suta de ani, fara sa isi distruga totusi arterele. De aceea eu am ajuns in timp sa fiu ferm convins ca arterele mele si ale dvs sunt de fapt extrem de bine facute de creator. Ele se pot imbolnavi cu timpul, doar daca sangele cu care vin in contact nu mai are calitatile “standard”. Iar proprietatile, calitatea acestui tesut lichid, numit sange, depind cu strictete de ceea ce eu obisnuiesc sa mananc. Suntem, asa cum se stie, ceea ce mancam… Intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem deci, ar fi: mancam noi astazi oare ceea ce este cu adevarat potrivit metabolismul fiintei noastre milenare? Cum ne-am hranit noi de-a lungul istoriei noastre si cum mancam astazi? Eu cred ca aceasta intrebare merita o atentie deosebita si ca este un punct esential de plecare in tot ceea ce vom discuta ulterior. 

Poate dvs imi veti spune ca lucrurile nu stau chiar asa, pentru ca la mijloc mai este si genetica, in afara de faptul ca in inteligenta ei, natura a stiut de fiecare data sa creeze cate un unicat biologic, atunci cand se naste un nou nascut, garantand astfel supravietuirea speciei, indiferent de orice posibila schimbare a mediului extern. Simplificand totul la maxim, am putea considera ca noi suntem de fapt un sistem energetic deschis, care poate ramane in viata doar daca este capabil sa schimbe energie cu acest mediul exterior. Iar de acest schimb de energie, asa cum veti vedea mai departe, depinde in final starea arterelor mele si chiar si nivelul de colesterolul din organismul si sangele meu. In plus, nu trebuie sa uitam ca masina umana se transforma cu varsta si ca devine mai putin rezistenta, si de aceea stiind asta, trebuie ca noi sa fim capabili sa adaptam hrana noastra, varstei si gradului nostru de activitate fizica. 

As spune in final ca noi cardiologii tratam complicatiile foarte tardive ale unui stil de nutritie, sa-i spunem modern, care in opinia mea este cel mai adesea nepotrivit, mai ales daca il vom privi din prisma istoricului alimentar al speciei umane. Eu ca medic de spital, de peste zece ani, incerc la patul bolnavului aproape zilnic sa inteleg cat mai in profunzime subiectul hrana. V-as propune sa analizam din acest unghi tema aceasta si astfel, sa putem revedea viziunea noastra referitoare la painea noastra cea de toate zilele. Este o viziune noua cred eu, verificata insa pe bolnavi gravi si foarte gravi, adeseori operati pe cord deschis si care pe mine m-a facut sa descoper rolul fundamental al hranei, ca forma de tratament insa. Voi incerca sa fiu cat mai obiectiv in modul meu de a analiza si prezenta lucrurile. S-ar putea ca unele lucruri sa va surprinda, sau sa vi se para chiar gresite, dar sunteti liberi sa cautati si alte surse de informare. Sa nu ramaneti insa surprinsi de cele ce veti afla. 

 

• Poate fi colesterolul scăzut doar cu ajutorul dietei?

 

Desigur! 

De la inceput trebuie sa va reamintesc insa ca din 100mg de colesterol din sangele nostru, doar 30mg vin ca atare din exterior, adica din hrana, restul fiind stabilit in interior, printr-o deciziei ficatului meu si al dvs de a creste productia. Si atunci intrebarea princeps la care trebuie sa raspundem este DE CE ar decide ficatul meu asa ceva? Ce sau cine il face pe el sa faca asta? Vom intalni astazi in acest interviu mai multi actori, si, asa cum vedeti, primul dintre ei este ficatul nostru.

Desigur ca prin dieta se poate reduce colesterolul, doar ca mecanismul acestei reduceri nu este deloc simplu, si, ca sa ne putem trata cum trebuie, este nevoie sa il intelegem, chiar intr-un mod detaliat as zice. Cand este vorba de scaderea colesterolului cu totii vrem ceva “rapid si simplu” (a se citi statine), ceva care sa nu ne oblige cumva sa ne schimbam obisnuintele alimentare… Nu degeaba se spune ca obisnuinta este de fapt “a doua natura”, nu-i asa? (NB – pentru cine nu stie ce sunt statinele, reamintim ca acesta este un tratament medical standard astazi pentru a scadea colesterolul). 

Vedeti, noi oamenii, NU concepem decat fortati de imprejurari sa ne schimbam hrana, iar asta suvine deoarece la fiinta umana cea mai frecventa dependenta NU este nici de cafea, nici de tigari sau alcool, ori cocaina, ci este de HRANA! 

NU vrem sa ne schimbam hrana decat fortati de ceva sau cineva… Si nici macar atunci nu reusim asta prea bine.

Aceasta dependenta de hrana este de fapt datorata inteligentei de care dispun cele aproximativ doua kilograme de bacterii care salasuiesc in tubul nostru digestiv, adica de niste “chiriasi” care traiesc acolo, care sunt insa cu mult mai bine adaptati la supravieturie decat suntem noi, specia umana, doar si pentru faptul ca sunt pe planeta de cateva miliarde de ani, fata de noi, care avem doar cateva milioane de ani traiti pe planeta Terra… 

In biologie nu putem compara miliardele de ani, cu milioanele, cred ca veti fi de acord cu mine…. 

Din pacate insa, daca doriti sa intelegeti si mai bine cum este cu scaderea colesterolului prin “dieta”, va trebui sa intram in mod inevitabil in detalii tehnice….

Trebuie sa stim de exemplu ca in momentul in care bacteriile din intestin metabolizeaza hrana noastra zilnica, ele elibereaza in tubul digestiv si de aici in sange, diverse substante chimice specifice fiecarui aliment si fiecarei bacterii in parte (produsi metabolici specifici), de care noi, cu timpul si fara sa realizam de fapt, devenim dependenti. Ca de cocaina, daca vreti! Asa cum cei care folosesc drogurile sau tigarile, ori alcoolul, devin dependenti de ele, tot asa si noi devenim dependeti de alimentele repetitive, dezmembrate in tubul digestiv nu de noi, ci de flora noastra intestinala, care este specifica pentru fiecare aliment in parte – adica de microbiota, asa cum a fost numita aceasta flora. 

Am putea sa consideram aceste bacterii intestinale, ca fiind actorul numarul doi din povestea noastra de azi. Ele sunt numeric de aproximativ zece ori mai multe decat toate celulele corpului uman luate la un loc! Iar unii zic ca masina umana ar contine cateva sute de trilioane de celule…

Retineti va rog notiunea de alimente repetitive si legat de asta aduceti-va aminte ca pentru milioane de ani omul a fost un animal nomad, care nu avea cum sa manace mereu si mereu aceeasi hrana; deoarece se deplasa continuu. Nu era deci sedentar, cum suntem din pacate mai toti astazi… De aceea el avea atunci o flora intestinala extrem de variata, fara ca vreuna din aceste bacterii sa domine in mod excesiv teatrul bacterian intestinal. 

Datorita acestor produsi metabolici creati de hrana repetitiva, in ziua in care eu voi incerca de exemplu sa NU mai consum paine, acea flora bacteriana specifica, care “demonteaza” acest aliment, pentru simplu fapt ca nu va mai avea ce manca, nu va mai produce metabolitii specifici painii si cu care eu m-am obisnuit de ani si ani de zile. Iar daca eu nu voi introduce la masa macar o felie de paine, nu voi avea senzatia ca m-am saturat si voi simti ca imi lipseste ceva… Aceasta este modalitatea prin care bacteriile cu pricina isi asigura traiul lor zilnic, si prin care eu primesc endorfine si ajung astfel la senzatia de satisfactie alimentara si de satietate – ptr ca mi-am primit doza obisnuita din acel “drog alimentar”.

Va regasiti cumva in aceste fraze? Atunci, bine ati venit in club! 

Pentru ca, de fapt, noi suntem cu totii actorii-spectatori din acesata poveste si din acest club.

Cand vorbim despre colesterolul crescut, este nevoie sa ne reamintim insa ceea ce stim din filozofia greaca, sau din cea chineza: NU exista lumina fara intuneric si nici bine fara rau; adica despre Yin si despre Yang.

Trebuie deci sa intelegem ca NU putem vedea totdeauna colesterolul ca fiind prin definitie un lucru rau facut …

Daca il vom vedea DOAR ca pe ceva negativ, va insemna ca de fapt si din pacate nu am inteles complexitatea masinii umane. Trebuie musai sa stim ca NU am putea trai fara sinteza de colesterol, el fiind de fapt membrana TUTUROR celulelor umane, adica a sutelor de trilioane de celule: de la retina, la membrana intestinala, sau la cea pulmonara – cu care respiram, ori membara globuleor rosii sau a leucocitelor – cu care eu si dvs ne aparam de cancer si de infectii…

Si sa nu uitam, repet, ca doar 1/3 din colesterolul pe care il gasim in sangele circulant vine din hrana si ca restul de 2/3 este sintetizat de ficatul meu si al dvs. Ce l-o fi apucat atunci pe bietul meu ficat sa produca mai mult colesterol decat am eu de fapt nevoie? Ce este dereglat si nu (mai) functioneaza in masina umana si in metabolismul meu ca sa se intample asa ceva?

Vorbind din punct de vedere probabilistic insa, capacitatea mea de a controla numai prin dieta nivelul de colesterol din sange, este teoretic de aproximativ 1/3 si ajunge la 2/3 circa, daca eu voi intelege ce va spuneam mai sus: DE CE a crescut el? Sau mai exact, de ce ficatul meu – actorul numarul unu din povestea noastra, a decis ca are nevoie de mai mult colesterol decat avea el nevoie mai inainte. Cum stiti, ficatul uman este cel care produce colesterolul, pe care il poate sintetiza din ORICE: daca nu stiati, chiar si numai din salata!

De fapt din ce in ce mai multi specialisti considera in ultima vreme cresterea de colesterol ca pe un prim semnal nespecific de inflamatie al masinii umane. In orice caz, daca eu aleg sa folosesc statine, ca sa reduc nivelul de colesterol, in loc sa schimb stilul de viata si de hrana, este ca si cand as scoate becul rosu care s-a aprins in bordul masinii mele (pentru ca in motor ceva evident rau se intampla), si as ajunge sa cred ca astfel am si rezolvat problema, cea care a determinat aprinderea acelui bec rosu = cresterea de colesterol. De aceea cred ca trebuie sa intelegeti cu adevarat acest fenomen. Apoi, veti trage si singuri concluziile. 

 

 

• Dacă da, ce alimente sunt recomandate și ce alimente sunt de evitat?

 

Aici raspunsul este si mai complicat… 

Va asteptati cred eu la o lista de alimente.

Vom ajunge in final oarecum si la ele, dar nu cred ca cineva isi va schimba cu adevarat stilul de masa, si va manca dupa o lista de alimente, daca nu va intelege si DE CE. Sau cel putin asa am observat eu ca se intampla in realitate si in practica de fiecare zi. Oamenii deci vor inteleaga si sa stie DE CE. De fapt vedem asta si in mesajele primite din Biblie. Nu degeaba primul capitol incepe cu acea fraza renumita: Mai intai a fost verbul”, intelegand as zice eu prin verb, cuvantul, gandul, cunoasterea si intelegerea. Softul, daca vreti… Haideti atunci sa intelegem!

Vedeti dvs, ficatul nostru a fost proiectat de asa fel incat sa sintetizeze colesterol din orice fel de aliment, deoarece colesterolul era si este strict necesar functionarii normale a masinii umane. Chiar si daca eu mananc doar salata sau zarzavaturi toata ziua, cum va spuneam, el imi garanteza maine necesarul de colesterol! Retineti deci: NU are nevoie de hrana de origine animala pentru asta.

Ca sa intelegem ce alimente trebuie evitate, este nevoie sa facem mai intai un pas inapoi si sa mergem pana la radacina lucrurilor legate de viata in general si de schimburile de energie ale sistemelor vii animale si vegetale.

Noi, si tot ceea ce este viu pe aceasta planeta, datoram existenta noastra soarelui. 

Cred ca veti fi cu totii de acord cu acest concept.

Energia soarelui este inmagazinata pe planeta Terra la un prim nivel de catre plante, mai exact de frunzele din plante.

Prin fenomenul de fotosinteza ele reusec sa combine CO2 din aer cu H2O din sol, folosind energia solara, pe care o inmagazineaza sintetizand molecule de GLUCOZA. Asadar, putem considera frunzele ca fiind de fapt niste baterii solare, sa zicem de joasa capacitate. Ele imi pot furniza mie si dvs energia soarelui, stocata sub forma de glucoza, pe care eu o ard apoi in celule (mitocondrii mai exact) si astfel o descompun in prezenta oxigenului in cele trei lucruri initiale: apa (pe care o folosesc sau o elimin pe cale renala), CO2 (il elimin prin plaman) si energia solara captata in molecula de glucoza, pe care o folosesc pentru masina umana. Acesta este un circuit energetic crucial pe planeta noastra. 

In afara de aceste baterii solare de joasa capacitate, care sunt frunzele, plantele sunt capabile insa sa stocheze energie solara la un nivel si mai concentrat, in fructe. Concentratia de glucoza din mere sau strugurgi ori banane este cum stim, mult superioara cantitatii de glucoza din frunzele de salata, de spanac, varza si in general din zarzavaturi. Fructele pot fi considerate deci niste baterii solare de capacitate medie.

Iar ca sa intelegem cum poate de fapt creste colesterolul in sangele nostru, apoi este nevoie sa stim ca mai exista si un al treilea nivel de baterii solare – super power, daca vreti sa le numim asa, care sunt cerealele.

Pentru ca in ele natura NU mai stocheza glucoza ca atare. Aici natura a inventat o solutie mult mai inteligenta, pentru ca a sudat intre ele mai multe molecule de glucoza si astfel a creat amidonul. Cantitatea de energie si de glucoza pe care cerealele o contin, incorporata in amidon este imensa, fata de cea continuta de frunzele de salata de exemplu, si chiar fata de cea din mere ori din prune, daca vreti. Deoarece in cereale moleculele de glucoza sunt foarte bine sudate intre ele, la aceste alimente gustul caracteristic de dulce al glucozei nu mai este perceptibil. Doar prin metabolizare ulterioara in tubul digestiv, si prin munca “chiriasilor” de acolo, vom eliebra aceleasi molecule de glucoza ca cele obtinute din fructe de exemplu ori zarzavaturi, singura deosebirea fiind o cantitate de glucoza cu mult mai mare = baterii solare super puternice. 

Iar noi ca specie umana – actorii-spectatori din aceasta poveste, cum cred ca stiti, NU am avut la dispozitie cereale pana in urma cu 20.000 de ani circa. Mai inainte de acesti 20.000 de ani noi eram niste nomazi, in perpetua cautare de hrana. Doar in momentul in care nu am mai fost ratacitori si am devenit sedentari, am inceput sa cultivam plante, sa crestem animale si sa folosim in mod curent focul, si astfel am schimbat radical stilul de viata si de hrana. Acestea sunt primele elemente de revolutie alimentara pe care fiinta umana le-a facut si de care noi nu putem sa nu tinem astazi cont, atunci cand trebuie sa judecam cum ar fi bine sa mancam, ca sa nu ne mai ruginim arterele… Aceasta analiza aparent critica legata de cereale nu trebuie insa interpretata in mod gresit! Cerealele au fost bateriile solare care ne-au permis in realitate sa invadam aceasta planeta, pentru ca nu aveam nevoie de frigider pentru a le pastra, si pentru ca intr-un pumn de grau sau de orez, aveam la dispozitie cum stiti 500, ori 600 de calorii.

Ce legatura au toate povestile acestea insa, cu nivelul meu de colesterol? 

Veti vedea insa imediat legatura exista!

Pentru ca enzima care determina productia de colesterol in ficat – HMG-CoA (adica 3-Hidroxy-3-Metylglutaril-Coenzima-A), este stimulata sa produca mai mult colesterol, atunci cand creste nivelul de glucoza din sangele meu si al dvs. 

Adica, atunci cand furnizez masinii umane energie solara obtiunta di bateriile solare super power de exemplu. 

Probabil ca multi dintre dvs nu stiati acest detaliu esential pentru sanatatea si echilibrul nostru metabolic…

Deoarece noi in cele 4 sau 5 milioane de ani de existenta pe planeta Terra nu am avut la dispozitie cereale, ficatul nostru, obisnuit sa obtina energia folosind baterii solare di nivel redus sau de nivel mediu – frunze si cel mult radacini si fructe, atunci cand primeste energie solara in exces, o depoziteaza sub forma de grasime. Iar in analizele mele si ale dvs de laborator acest fenomen sa va manifesta cu cresterea nivelului de colesterol si de trigliceride. 

Este foarte important sa stim ca statinele cu care tratam in mod curent cresterea de colesterol, actioneza tot aspura acestei enzime hepatice HMG-CoA (3-Hidroxy-3-Metylglutaril-Coenzima-A), pe care prin actiunea lor o blocheaza. 

Cum sper ca ati dedus insa, ea poate fi la fel de bine blocata folosind surse de energie solara de joasa capacitate, care sa nu mai produca cresteri atat de mari ale nivelului de zahar / glucoza din sange. Adica schimband statia peco si carburantul. Becul rosu care se aprinde deci pe bordul masinii dvs ne spune ca folositi surse de energie solara mult prea puternice, fata de efortul fizic pe care il faceti. De aceea ficatul nostru, va face ceea ce a fost invatat: cand are energie solara in exces (a se citi glucoza in exces), o depoziteaza sub forma de grasime – si astfel vom avea in mod inevitabil o crestere de colesterol. 

La animale, inteligenta naturii a ales sa stocheze energia solara in exces prin sinteza de grasimi, deoarece asa era mai eficient din punct de vedere energetic; prin arderea unui gram de glucoza se pot obtine 4 calorii, dar daca ardem un gram de grasime, vom obtine cel putin dublu, adica 9 calorii. 

Daca vrem sa tinem colesterolul sub control asadar, cred ca acum putem deja sa ne imaginam cam ce alimente ar trebui evitate din hrana noastra: as incepe in primul rand cu hidrocarbonatii rafinati. De la fainoase, la orez, sau cartofi, ca sa nu mai vorbim evident de dulciuri… Evitarea alimenteleor cu grasimi animale (colesterol) nu s-a dovedit eficace si acum cred ca stiti si de ce. Daca ne vom uita pe etichetele alimentelor din SUA de exemplu, si nu numai, vom vedea ca industria alimentara produce de decenii o intreaga gama de alimente “low fat” sau “zero colesterol”, dar asa cum stim, asta nu a rezolvat problema colesterolului crescut si a dislipidemiilor, nici in America, si nici in alte parti… Deci nu putem sa ne focalizam atentia in primul rand pe cantitatea de colesterol din alimente, ci mai curand pe cantitatea de hidorcarbonati rafinati, acele baterii solare super puternice despre care am vorbit deja. Mai ales daca ele sunt repetitive in hrana noastra… Pentru ca asta va permite in timp dezvoltarea cu precadere a unei flore intestinale “talebane”, care va pune in mod progresiv stapanire pe stilul nostru de nutritie. 

Fenomenul este desigur cu mult mai complex, dar cred ca dvs, cu ce ati inteles deja pana aici, puteti incerca sa faceti o prima proba, si sa va schimbati hrana. Nu este vorba de ceva toxic in aceasta schimbare, sau este cu mult mai putin toxic decat metoda standard – adica statinele. Care au cum stim toxicitate hepatica, musculara si chiar cerebrala un pic… 

Va sfatuiesc asadar sa consumati zilnic o portie foarte zdravana de salata mixta, ca fel unic de mancare insa. 

Renuntati insa la paine, mai ales daca nu faceti efort fizic si sunteti mai sedentari (super power de enerie solara!). Iar daca va este teama ca veti avea foame, folositi in schimb uleiul vegetal presat la rece; de orice fel ar fi el. Este o sursa foarte buna de omega 3 si de antioxidanti. Eventual adaugati in salata si ceva seminte, sau nuci, ori migdale. Salata ar trebui combinata cu proteine de origine animala – peste, oua, carne sau eventual branza. Aceasta este metoda pe care eu o aplic de multi ani de zile si care deseori imi permite sa renunt la statine la bolnavii mei, in afara de faptul ca asigura controlul greutatii corporale. Salata aceasta poate fi pranzul sau, la fel de bine, cina dvs. NU depasiti trei mese pe zi!

 

• Care sunt regulile de bază pe care ar trebui să le respecte cineva care are colesterolul crescut?

 

Pe langa ceea ce v-am spus anterior, trebuie atrasa atentia asupra cantitatii de fibre din alimentatie. 

Cum se stie, daca eu as varsa niste ulei pe hainele mele, acestea se vor pata, pentru ca grasimile sunt atrase, ca de un magnet, si retinute de fibrele vegetale. Tot asa se va intampla si in tubul digestiv, numai daca voi avea grija sa introduc in hrana mea alimente vegetale bogate in fibre; combinarea fibrelor vegetale cu grasimile va reduce astfel absorbita de grasimi.

 Daca aveti colesterolul marit, nu trebuie sa consumati la micul dejun alimente cu energie solara super power… Briose, biscuiti, dulceata, chiar si paine, ori fulgi de cereale…. Pe de o parte pentru ca au prea putine fibre. Dar mai ales pentru ca amidonul din ele, odata metabolizat va produce o crestere importanta de glucoza in sange, cu cresterea automata a nivelului de insulina, care este in final, cum se stie, hormonul foamei si al obezitatii… Cum cred ca ati inteles deja, actorul numarul unul din povestea noastra, vazand ca are la dispozitie asa de multa energie solara (glucoza), o va stoca sintetizand colesterol, iar dvs va trebui sa luati statine…  Este esential ca in fiecare zi sa pornim la drum cu metabolismul cat mai bine pus la punct. Va fi supraturat daca ii vom furniza energie solara superputernica… Istoric vorbind, el NU a fost obisnuit cu asa ceva…

Despre micul dejun, vechii romanii ziceau trebuie sa fie ca de rege insa! Pranzul ca de print, si cina de cersetor. 

Noi astazi, in clubul nostru (societatea moderna), am rasturnat din pacate obiceiurile, si manancam “de rege”, seara… 

Micul dejun de rege, in experienta pe care eu am acumulat-o in toti acesti ani, este format din samburi si seminte: nuci, migdale, alune de padure sau de pamant, nuci Acajou sau Macadamia, ori Pecan, seminte de in, susan, negrilica, sau canepa ori cacao, de floarea solarelui si de dovleac, ca si fistic, ori muguri de pin. Puteti consuma fara teama chiar si 100g din acest mixt de nuci, samburi si seminte. Alaturi de un ceai sau o cafea, fara zahar. Putina miere, daca doriti ceva dulce.

Caloriile introduse in santier de dimineata merg la consum in cursul zile, si nu apuca sa ajunga in depozit! In plus, TOATE aceste (super)alimente contin proteine vegetale de buna calitate, chiar pana spre 20% unele dintre ele, si mai ales grasimi esentiale (omega 3), pe care actorul numarul unu din povestea noastra NU le poate sintetiza. Dar care sunt fundamentale pentru sanatatea noastra. De aceea se si numesc grasimi esentiale, nu? Samburii si semintele au un continut redus de zahar si de aceea nu au nevoie de insulina pentru a fi metabolizate de masina umana. Ba din contra, cele 20% de proteine din continutul lor determina o descarcare de glucagon, hormon pancreatic, care face exact invers decat ceea ce stie sa faca insulina: adica va scoate zaharul depozitat in tesutul gras si imi va mentine stabil nivelul glucozei din sange: si de accea NU voi avea foame! In acest fel dispare foamea, iar noi consumam energie din masa grasa aflata in depozit, deci slabim! 

Deoarece creierul uman poate functiona DOAR cu glucoza, atunci la micul dejun este absolut necesar sa introducem in santier ceva glucoza. Cel mai bine dintr-o baterie solara de capacitate medie, adica dintr-un SINGUR fruct de sezon: un mar, o banana, un singur pumn de cirese sau de prune, ori de struguri. Cum stiti noi am fost la origine nomazi, iar masina noastra este obisnuita de milioane de ani sa primeasca piesele de schimb din hrana vegetala specifica fiecarui sezon in parte, lucru valabil chiar si atunci cand ne referim la fructe. Nu uitati in plus ca maximul de randament al creierului uman este la trezire, dimineata, dupa somul odihnitor din cursul noaptii. De aceea dimineata nu se poate sari peste micul dejun si trebuie introdus in santier o cantitate rezonabila de glucoza, din baterii solare de capacitatea medie: fructe proaspete de sezon. 

Avem o veste foarte buna pentru bolnavii diabetici, deoarece fructele astazi NU mai sunt contraindicate in alimentatia acestora! A cazut un tabu! Este permis un consum controlat / moderat de fructe, desi acestea au fost pentru ani si ani de zile considerate alimente interzise sau, in orice ca, de evitat la cei cu diabet (pentru car erau … dulci!). Vad inca zilnic bolnavi cu diabet care stiu ca fructele NU se pot manca, fiind dulci. Este insa un concept gresit! In fond fructele sunt baterii solare de capacitate medie… Nu se pot compara din punct de vedere energetic (si contabil) cu cerealele…

Din perioada anilor 1994 de cand exista conceptul de INDICE GLICEMIC (IG) lucrurile din acest punct de vedere au fost lamurite pe deplin. Iar asta deoarece cantitatea de insulina de care avem nevoie ca sa metabolizam fainoasele (care asa cum stim prin prezenta amidonului, nu sunt si nu pot fi dulci la gust), este aproape dubla, comparativ cu cantitatea de insulina necesara pentru a metaboliza fructele (care sunt insa dulci la gust, pentru ca au mono- si dizahardie in compozitie, si nu contin amidon).  

Pe scara Indicilor Glicemici (IG), de la 1 la 100, unde 100 reprezinta IG al zaharului industrial, sintetic (zaharul tos), fructele au un IG cu o valoare medie in jur de 40, fata de 70, sau chiar 75 si peste, de IG la fainoase. In esenta IG este un “instrument” (concept) cu care masuram viteza de absorbtie a glucozei dintr-un aliment din intestin, in sange intr-un interval standard de timp. Putem astfel aprecia concetratia / nivelul pe care il va atinge glucoza din sangele meu si al dvs. Cu cat mai mare este valoarea IG, cu atat mai mare va fi si nivelul zaharului din sange. Poate cu alta ocazie vom vorbi mai pe larg despre acest aspect deosebit de important (IG), nu numai pentru diabetici, dar si pentru toti cei care au kilograme in plus. Sau poate incercati dvs intre timp sa va informati si singuri, pentru ca exista informatie suficienta si peste tot. In orice caz, daca veti sti ce IG au alimentele pe care le aveti in farfuria dvs, nu mai este nevoie sa calculati cate calorii ati mancat astazi. Sau, invers, degeaba veti tine calculul caloriilor, daca nu stiti ce inseamna pentru metabolismul nostru conceptul de IG. 

 

 

• Când se ajunge, totuși, la medicație pentru scăderea colesterolului?

 

As zice ca ori de cate ori cand NU respectam cum trebuie regulile de folosire a masinii umane. Iar asta este astazi ceva comun tuturor celor din club… Nu prea se vede atunci cand suntem tineri, dar imediat ce trecem de 45-50 de ani, vom vedea ca asa stau lucrurile. Necazul este ca odata ce ne-am obisnuit sa mancam intr-un anume fel, ne va fi foarte greu sa renuntam (stim deja cum este cu “chiriasii” aceia din tubul digestiv). In cautarea unor solutii s-au ivit in clubul nostru doar cateva mii de diete. Ar mai fi insa de remarcat ca noi medicii, ca si bolnavii de altfel, atunci cand ne referim la stilul de hrana avem un algoritm de judecata bazat in general pe experienta alimentara a trei generatii: ce stil de hrana avea bunica, ce manca mama si ce mananca generatia mea. Uitam insa ca noi nu avem un carburator (a se citi metabolism) creat in doar trei generatii… In cele cateva milioane de ani de existenta, fiinta umana si-a perfectionat metabolismul si l-a adaptat unui stil de hrana foarte divers fata de cel din zilele noastre, sau, mai exact, din ultimii 20.000 ani. Noi suntem generatia 100.000 circa din specia umana si nu putem sa ne limitam si sa judecam hrana doar prin comparatie cu cele trei generatii despre care vorbeam mai inainte… Si sa nu uitam ca doar de putina vreme avem hrana din abundenta; adica de cand obezitatea a explodat pe planeta. 

Colesterolul total trebuie tinut undeva sub 200mg%. Cu cat arterele mele coronare sau cerebrale sunt mai bolnave, cu atat aceasta regula trebuie respectata mai strict. Daca nu pot schimba hrana si stilul de viata (activitatea fizica), atunci trebuie sa iau in mod indiscutabil tratament medical, adica statine. Sa speram insa ca mesajele de mai sus legate de schimbul de energie si de baterii solare a fost pe deplin inteles. Si sa ne amintim ca in realitate schimbarea hranei este in practica foarte, foarte greu de realizat din cauza “chiriasilor talebani” din tubul digestiv, actorii numarul doi din povestea noastra de azi.  

Daca la micul dejun ati introdus insa in santier samburi si seminte suficiente, nuci, migdale sau alune (pentru digestie este bine sa le macinati insa cu un mixer inainte!), si un fruct proaspat de sezon, atunci seful dvs de santier (sistemul nostru automat neuro-vegetativ), va sti sa gestioneze foarte bine carburatorul dvs (numit metabolism) si sa tina sub control “chiriasii revendicativi”, iar dvs va veti putea schimba progresiv stilul de hrana, fara sa va mai simtiti penalizati.

Eu sfatuiesc pe bolnavii care ma consulta sa respecte acest tip de mic dejun si in plus, sa consume la una din cele doua mese principale ale zilei, o salata mixta cu proteine animale (peste, oua, carne si eventual branza). Salata trebuie sa fie cu adevarat o portie mare, un castron cat mai mare posibil, cu ulei destul si cu seminte (IG la ulei si la seminte este in jur 10-15, si de aceea taie foamea si nu descarca insulina). Fara paine, mai ales daca aveti kilograme in plus, glicemie, colesterol sau trigliceride marite. Mai ramane o masa principala pe zi (cina ori pranzul), la care putem consuma hrana gatita, de principiu orice fel de alimente (cat mai putin procesate industrial insa). 

Nu reusim noi, din ce am observat pana acum, sa dereglam metabolismul daca mancam o singura data pe zi hrana gatita, oricare ar fi ea pana la urma. Nu se distruge el cu trei mese gatite pe zi, cum mancam mai toti cei din club in prezent, asa ca daca reusim sa limitam hrana gatita la o singura masa pe zi, veti vedea ca nivelul dvs de glicemie, colesterol si trigliceride scade. Ca si greutatea dvs, si, cel mai important grasimea viscerala, cea situata pe abdomen. 

Daca doriti sa aveti arterele sanatoase, colesterolul, glicemia si trigliceridele cat mai normale, atunci cautati sa nu depasiti 94 de centimetri in talie, daca sunteti de sex masculin si 80cm in talie pentru sexul feminin (masurati la nivelul ombilicului insa). Daca nu puteti atinge aceste valori, atunci cautati cu absolut orice pret (chiar cel al chirurgiei bariatrice daca este cazul!) sa nu depasiti 102cm in talie pentru barbati si 88 cm in talie pentru femei. Altfel, din pacate, arterele dvs coronare si cerebrale se vor distruge, lent dar sigur, mai ales pentru cei aflati in partea a doua a vietii, daca mai sunt in plus si fumatori…

 

 

• Dar dacă pacientul urmează un tratament medicamentos pentru scăderea colesterolului, ar trebui să țină cont și de alimentație sau se poate baza doar pe medicamente?

 

Pai cam asta se intampla in mod curent cu noi toti! Bolnavul NU doreste sa schimbe hrana, si noi stim deja si mecanismul pentru care nu isi poate permite asta; doar nu degeaba “chiriasii” din tubul nostru digestiv sunt de zece ori mai multi decat noi… Noi suntem de fapt sclavii lor, pentru ca ei fac ce vor cu noi prin sinteza de produsi metabolici specifici…

Cine reuseste sa schimbe profund stilul de hrana, de obicei nu mai are nevoie de statine. 

Cu cat persoana este mai disciplinata, cu atat nevoia de statine este mai mica. 

Daca mai adugam si activitatea fizica, atunci succesul este asigurat (activitatea fizica, prin arderea glucozei scade nivelul de glicemie din sange si astfel mai inhiba HMG – CoA din ficat, primul nostru actor din poveste). 

In fond lucrurile sunt destul de simple: nu trebuie decat sa schimbati doua mese din cele trei ale zilei, respectand insa in mod obligatoriu micul dejun cu cele 100 de grame de samburi, nuci, seminte macinate si cu un fruct proaspat de sezon. 

Va urez asadar mult succes!

Nu uitati insa sa va controlati colesterolul si trigliceridele (eventual si hemoglobina glicozilata – Hb A1c) inainte de schimbarea hranei si dupa accea, la 3-4 luni. Cine vrea, poate controla iniante si dupa chiar si nivelul de homocisteina. 

Si sa nu uitam de asemenea, apropo de activitatea fizica si de istoricul masinii umane, ca noi, cei din clubul despre care am vorbit anterior, suntem astazi in marea nostra majoritate niste sedentari, desi masina umana fiind nomada, pentru milioane de ani, s-a miscat mereu. 

Membrii acelui club ancestral, chiar si o banana sau un mar daca voiau sa il manance, trebuiau sa se catere in pom ca sa si-l ia…