Din cuprinsul articolului
Statisticile mondiale pe tema infertilității arată că între 5 și 20% dintre cupluri nu pot avea copii, iar în jumătate dintre aceste cazuri vorbim despre factori masculini. În multe situații, donatorii de spermă sunt singura soluție. Un subiect încă tabu, deși au trecut mai bine de 50 de ani de la apariția primei bănci de spermă din istorie, în 1960. Însă numărul sarcinilor obținute datorită donatorilor este în creștere. Iar dacă în 1990 vorbeam exclusiv despre cupluri heterosexuale care apelau la donatori, în 2015 lucrurile stăteau astfel la nivel mondial: 50% dintre beneficiari erau persoane singure, femei care voiau să devină mame, 30% cupluri de lesbiene și doar 20% cupluri heterosexuale*.
Cum arată tendințele în România?
“A crescut semnificativ numărul cuplurilor sau femeilor singure care necesită spermă de la donator. Deși nu putem vorbi de foarte multe cazuri, avem și cupluri homosexuale interesate de aceste proceduri. În clinica noastră, se utilizează probe de spermă de la donator atât în proceduri de inseminare artificială, cât și în cele de fertilizare în vitro, în funcție de vârstă și situația medicală a pacientei. Câteva zeci de copii s-au născut deja ca urmare a procedurilor medicale cu spermă donată efectuate în clinica noastră. Conform rapoartelor Agenției Naționale de Transplant publicate anual, sunt confirmate câteva sute de nașteri în România, în ultimii ani, urmare a inseminărilor sau fertilizărilor in vitro cu spermă donată”, descrie situația dr. Laura Dracea, director medical al uneia dintre clinicile de fertilizare de top din România și din Europa.
Donatorii de spermă pot fi cunoscuți (li se poate dezvălui identitatea, cu acceptul lor) sau anonimi (identitatea este cunoscută doar la banca de spermă, ei fiind identificați, în rest, printr-un cod). Chiar și în cazul donatorilor anonimi, există un profil cunoscut de către toți cei interesați, care poate fi de bază sau extins. Între cele mai reprezentative caracteristici furnizate, ar fi de menționat: etnicitatea, vârsta, înălțimea, greutatea, culoarea ochilor, culoarea părului, constituția fizică, educația, profesia. În multe cazuri sunt disponibile rezultate ale evaluării psihologice sau chiar mesaje/citate din răspunsurile donatorului la diferite întrebări. Toți donatorii sunt investigați pentru peste 40 de mutații genetice frecvente, precum și pentru statusul imunologic pentru mai multe boli infecțioase relevante, între care hepatite B și C, HIV, Citomegalovirus.
Ce își doresc persoanele din România de la profilul donatorului de spermă?
“În cazul pacientelor care au partener sau soț, de regulă, preferința este către un donator cu caracteristici asemănătoare partenerilor. Femeile singure aleg în funcție de preferințele personale, inclusiv donatori cu trăsături exotice sau din altă rasă. Multe paciente pun accent mai mult pe parametrii spermei, anumite teste medicale sau un anumit tip de educație decât pe caracteristicile fizice, după cum, în alte situații, sunt influențate de evaluarea psihologică sau anumite aptitudini (sportivi, aptitudini muzicale sau artistice etc)”, declară dr. Laura Dracea.
Există doar două țări la nivel mondial care au suficiente stocuri în băncile de spermă pentru a exporta: SUA și Danemarca. Cryos Sperm Bank din Danemarca, cea mai mare bancă de spermă din lume, furnizează probe crioprezervate de spermă în țări de pe toate continentele, inclusiv România.
“Banca de Sperma Cryos Danemarca este una dintre cele mai vechi bănci de spermă din Europa. Pe lângă experiența dobândită în activitatea locala și internațională, Cryos are și un alt mare avantaj, acela de a putea asigura o ofertă extinsă de probe de donatori, atât în ceea ce privește profilele fizice și intelectuale ale donatorilor, cât și parametrii spermatici și tipul de investigații efectuate acestora. Am avut onoarea să le fiu alături la acest eveniment special care a marcat 30 de ani de activitate”, spune dr. Dracea, unul dintre pionerii medicinei reproductive din România.
Riscul unei căsătorii consanguine nu reprezintă o îngrijorare în cazul donărilor de spermă facute într-un cadru organizat și reglementat. Deși studiile arată că probabilitatea întâlnirii unor copii înrudiți genetic este extrem de mică, chiar și în cazul în care ar exista câteva zeci de copii proveniți de la același donator, băncile de spermă limitează numărul de donări, în funcție de numărul de copii concepuți.
“Riscul consanguinității este mai mare în populația generală decât în reproducerea asistată, care este controlată. Există mulți copii cu tată necunoscut sau al căror tată biologic nu este cel din acte. Studiile arată o pondere relativ mare a bărbaților care au copii cu diferite partenere, copii despre care știu sau nu, după cum există și frecvente cazuri de frați vitregi care nu se cunosc între ei”, este de părere experta.
Pentru cei care apelează la donatorii de spermă, apare – exact ca și în cazul adopțiilor – întrebarea când și ce le vom spunem copiilor?
“În cadrul simpozionului organizat de Cryos, am aflat mai multe informații despre studiile legate de vârsta la care e bine să li se spună copiilor despre originea lor, precum și despre website-uri și organizații prin care unii copii își caută frații de la același donator, similar cu copii adoptați care încearcă să își găseasca părinții sau frații biologici. Conform studiilor prezentate, se conturează tot mai mult recomandarea de a dezvălui copiilor originea lor, încă de la vârste fragede, de 4-5 ani. Evoluția emoțională și înțelegerea problemelor medicale și a consecințelor acestora par să fie mult mai favorabile atunci când copii sunt obișnuiți de mici cu ideea unei concepții mai “speciale” și a eforturilor pe care părinții lor le-au făcut pentru a-i aduce pe lume”, concluzionează dr. Laura Dracea.
