Din luna mai, până acum, 58 de persoane au fost diagnosticate cu virusul West Nile, iar 5 dintre ele au murit, potrivit datelor INSP. Cu toate că sezonul țânțarilor începe în mai, abia pe 19 iulie Primăria Capitalei demara procedura de licitație pentru dezinsecție și deratizare. Tot în iulie era confirmat și primul caz de infecție cu virusul ZIKA, transmis și el de țânțari. Capitala nu mai are servicii de dezinsecție și deratizare din decembrie 2015, când vechiul contract a expirat, așa că țânțarii și șobolanii s-au înmulțit în voie. Probleme sunt și în județele din jurul Capitalei, în Moldova și în Oltenia.
În cazul infecției cu West Nile, dintre persoanele decedate în cele patru luni, două erau din Ialomița și câte una din Iași, Mureș și București.
Cei mai afectați sunt bătrânii. Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), cele mai multe persoane infectate cu acest virus – 20 – fac parte din grupa de vârstă 70 – 79 de ani, 9 persoane de 80 de ani și peste, 9 persoane cu vârste între 60 și 69 de ani, 6 persoane între 50 și 59 de ani, 5 persoane între 40 și 49 de ani, 4 persoane între 30 și 39 de ani, 4 persoane între 20 și 29 de ani, o persoană cu vârsta până la 19 ani.
În ceea ce privește distribuția pe județe, în ordine descrescătoare, au fost înregistrate: câte 12 cazuri în București și în Brăila, câte 5 cazuri în Ilfov și în Ialomița, câte 4 cazuri în Galați și în Iași, câte 3 cazuri în Bacău și în Dolj, câte 2 cazuri în Olt și în Prahova, și câte un caz în: Giurgiu, Mehedinți, Mureș , Tulcea, Teleorman și Vâlcea.
Virusul West Nile este periculos pentru că poate fi un declanșator unor afecțiuni serioase, de fapt acestea fiind cele care duc la deces. Principala sa cale de transmitere în rândul oamenilor fiind înțepătura țânțarilor infestați.
Virusul a fost descoperit în anul 1937, în districtul West Nile din Uganda, de aici luându-și și numele.
Până în anul 1999, el fusese depistat doar în Africa, Asia, Orientul Mijlociu, și extrem de rar în Europa, la persoane care călătoriseră pe primele trei continente. După acest an, însă, aria sa s-a extins.
Virusul West Nile are o perioadă de incubație de 3 până la 14 zilei de la contactarea sa. În acest interval apar primele simptome, doar că, în funcție de organism și de rezistența acestuia, acestea pot fi diferite. Specialiștii au identificat trei tipuri de situații:
1. Simptome severe – fac meningită sau encefalită – sunt întâlnite la o persoană din 150 infectate. Ele sunt: febră puternică, dureri chinuitoare de cap, înepenirea gâtului, dezorientare, comă, tremor și convulsii, slăbiciune musculară, probleme de vedere, amorțeală și chiar paralizie. În acest caz, efectele neurologice pot fi permanente, recuperarea este lungă și anevoioasă. În caz că le aveți, trebuie să vă prezentați de urgență la camera de gardă a unui spital de boli infecțioase!
2. Simptome moderate – în cazul unei incubații rapide (2-8 zile), circa 20-25% din persoanele infectate manifestă: febră, dureri d ecap, stare de greață, vărsături și diaree, dureri musculare și articulare, urticarie pe piept, stomac și spate. În această situație, simptomele se manifestă în jur de 10 zile, recuperarea este mai ușoară, starea pacientului ameliorându-se după câteva zile. În caz că le aveți, trebuie să vă prezentați de urgență la camera de gardă a unui spital de boli infecțioase!
3. Cea mai frecventă situație este, însă, infecția asimptomatică! O fac circa 75-80% din persoanele infectate. Practic, ele nu prezintă niciun simptom și nu e obligatoriu ca pesoanele mușcate de țânțari infectați să se și îmbolnăvească.
Cum diagnosticul se poate pune doar pe cazurile severe sau medii, medicii recomandă populației să evite expunerea la țânțari purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, să utilizeze substanțe chimice repelente de țânțari, să împiedice pătrunderea insectelor în casă (plase de protecție), să asigure desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer.
Nu avea risc de ZIKA
În cazul virusului ZIKA, „în România cele câteva cazuri de infecție s-au vindecat fără niciun fel de problemă și nu s-a semnalat o transmitere secundară, adică locală a acestei infecții. Nu trebuie să ne punem probleme deosebite, mai ales că urmează sezonul rece și practic circulația țânțarilor în aceste zone este inexistentă„, a explicat, pentru AGERPRES, dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul permanent al Biroului regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății.
Totuși, el a explicat și că pentru această boală, care este transmisă de o specie de țânțar – Aedes Aegypti, în câteva dintre cazuri s-a semnalat și posibilitatea transmiterii de către o specie înrudită – Aedes Albopictus, care se găsește și în sudul României. Cu toate acestea, Rafila spune că în România, transmiterea virusului este „cu totul și cu totul improbabilă”. Asta pentru că, explică el, cele câteva cazuri depistate în țara noastră erau, de fapt, persoane care călătoriseră sau locuiau în America de Sud sau Centrală, fără a se înregistra vreo transmitere secundară pe teritoriul României.
„În Europa nu au existat cazuri de transmitere locală a acestei infecții. (…) Nu există în momentul de față o amenințare suplimentară în ceea ce privește transmiterea acestei infecții în Europa”, a dat asigurări Rafila, citat de Agerpres.
