Topul celor mai frecvente probleme de alimentație la copii. Unde greșesc cel mai mult părinții?

 Deși în ultima perioadă a crescut semnificativ interesul pentru produsele speciale de nutriție dedicate copiilor, peste 50% dintre copiii din România încă se confruntă cu probleme serioase de alimentație sau cu surplus ponderal.

Obezitatea și bolile metabolice asociate acesteia (diabet de tip 2, hipercolesterolemie, hipertensiune), rahitismul, malnutriția, problemele de tranzit intestinal, pubertatea precoce, cariile dentare și retardul de creștere,  alături de probleme psihologice derivate din acestea precum sunt anxietatea, izolarea sau frustrarea, se regăsesc în topul afecțiunilor determinate de o alimentație necorespunzătoare la copii.

Astfel, potrivit ultimelor studii realizate de autoritățile din domeniu la nivel intern sau internațional, în România peste 40% dintre copii sunt supraponderali sau obezi, iar ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că o mare parte dintre aceștia au dezvoltat și afecțiuni metabolice grave asociate surplusului ponderal, precum sunt diabetul zaharat de tip 2, hipercolesterolemiile sau hipertensiunea.

La polul opus, unul din trei copii români ce locuiesc în mediul rural suferă de malnutrițe sau de alte afecțiuni periculoase datorate unui mod incorect de alimentație. De asemenea, dincolo de problemele datorate unei alimentații incorecte, o mare parte dintre copiii români suferă și de intoleranțe sau alergii alimentare, afecțiuni care nedepisate la timp pot avea un efect deosebit de negativ în dezvoltarea armonioasă a acestora.

Principalele greșeli pe care le fac părinții atunci când vine vorba de alimentația copilului

Principalele greșeli pe care părinții le fac atunci când vine vorba de alimentația copilului țin de numărul zilnic de mese oferit acestora, de cantitatea de mâncare oferită, de așa numitele “recompense dulci” primite în urma unor mese copioase, de alegerea unor alimente mai puțin sănătoase din lipsă de timp sau din confort, de ignorarea semnalelor venite din partea copiilor, dar și de puterea exemplului.

Astfel, pe lângă faptul că un părinte trebuie să fie foarte atent la semnalele venite din partea copilului său și să îi ofere o alimentație echilibrată și potrivită nevoilor sale metabolice, acesta nu trebuie să își oblige copilul să mânânce mai mult decât simte nevoia/îi trebuie sau să îl îndemne să consume alimente nepotrivite vârstei lui.  De asemenea, oferirea a prea multe alternative în alimentație și exemplul unor mese nesănătoase pe care le văd la părinți au un efect negativ asupra copiilor, aceștia fiind tentați să aleagă de cele mai multe ori alimentele procesate, extrem de apetisante și bineînțeles dulciurile.

“Niciun copil nu va alege să mănânce orez fiert cu legume  în detrimentul cartofilor prăjiti, budincă de chia(quinoa) în locul unei ciocolate sau gogoși, sau lapte vegetal în locul unui suc acidulat. În timpul dezvoltării sale este foarte important ca acesta să aleagă când și cât vrea să mânânce, nu, însă, și ce vrea să mânânce. Părinții, sub atenta îndrumare a unui medic specialist, sunt cei care trebuie să urmărească și să alcătuiască o dietă corectă pentru fiecare copil, care să cuprindă un necesar nutrițional complet și diversificat și să fie adaptată pentru vârsta, activitatea fizică, afecțiunile, gusturile și preferințele acestuia”, a subliniat Maria Martac, biolog.

Alimentele cu cel mai mare grad alergen la copii

Unele dintre cele mai întâlnite probleme de nutriție la adulți care, din păcate, se manifestă încă de la vârste fragede și la copii sunt intoleranțele sau alergiile alimentare.

Astfel, dacă în primele luni de viață, peste 30% dintre copii dezvoltă intoleranță la lactoză, odată cu diversificarea și introducerea cerealelor în alimentație, poate apărea și intoleranța la gluten. Mai mult, după 6-8 luni si 1 an, copiii se pot confrunta și cu alte tipuri de intoleranțe sau alergii, alimentele cu cel mai mare grad alergen în cazul acestora, pe lângă laptele de vacă sau cerealele, fiind oul, soia, amidonul, mierea, nucile, alunele, susanul etc.

“Durerile de burtă, disfuncțiile digestive, vărsăturile, balonarea, aparitia rush-ului, lipsa poftei de mâncare, balonarea, agitația, lipsa somnului sau retardul de creștere, sunt doar câteva dintre simptomele care indică o intoleranță sau o alergie alimentară, bineînțeles, manifestările fiind diferite de la caz la caz. Este recomandat ca la apariția oricărui simptom care poate fi asociat cu o anumită intoleranță sau alergie, părintele să își supună copilul la un set amănunțit de analize pentru a confirma sau a infirma diagnosticul. Astfel, acesta poate preveni evoluția bolii și apariția complicațiilor dintr-o etapă precoce“, a mai spus biologul.

De asemenea, potrivit acesteia, odată ce diagnosticul unei intoleranțe sau a unei alergii este stabilit, părintele trebuie să fie foarte atent ca din alimentația copilului să fie scos pentru o perioadă de timp, sau definitiv (în funcție de situație), alimentul cu efect alergen.