Topul alimentelor care alungă stresul

Una dintre strategiile care poate da roade pentru a face faţă situaţiilor stresante este atenţia la alimentele pe care le consumăm.

„Depinde de fiecare persoană în parte ce alimente preferă pentru a fi mai puţin stresat. Pentru a ne simţi mai confortabil, trebuie să ne satisfacem plăcerile, motiv pentru care mulţi consumă cantităţi mari de ciocolată. În altă ordine de idei, pentru a ne simţi mai bine trebuie să consumăm alimente uşor digerabile, în special fructe, deoarece conţin vitamine şi minerale care ajută organismul”, recomandă medicul nutriţionist Bogdan Guinea.

Fulgi de ovăz şi cereale integrale

Carbohidraţii „obligă” creierul să producă mai multă serotonină. Pentru o aprovizionare constantă cu această substanţă, sunt recomandaţi carbohidraţii complecşi, care se digeră mult mai lent.

Cele mai bune alegeri ar fi cerealele integrale pentru micul dejun, pâine, paste, precum şi fulgii de ovăz. Dulciurile sau sucurile duc la îmbunătăţirea stării generale pentru o perioadă scurtă de timp, mai spun nutriţio­niştii.

Portocale şi avocado

Portocalele sunt în topul listei de fructe, în primul rând pentru conţinutul ridicat de vitamina C. Studiile au demonstrat că această vitamină este esenţială în reducerea nivelului hormonilor de stres şi, în acelaşi timp, ajută la întărirea sistemului imunitar.

În cadrul unui studiu efectuat pe bolnavi cu tensiune arterială crescută, scăderea tensiunii şi a nivelului de cortizol (un hormon de stres) a revenit la normal mai repede atunci când a fost administrată vitamina C. Una dintre cele mai bune metode de reducere a presiunii arteriale este prin creşterea nivelului de potasiu din corp. Iar pentru asta avocado este excelent: o jumătate de avocado are mai mult potasiu decât o banană de exemplu.

Legume crude

Lipsa de magneziu poate declanşa dureri de cap, migrene şi senzaţie de oboseală, exact efectele stresului. Nu este suficient consumul de spanac pentru a completa lipsurile de magneziu din corp, însă este un bun început.

Dacă spanacul nu vă atrage, alternativa ar putea fi boabele de soia fierte sau fileul de somon, de asemenea cu un nivel ridicat de magneziu. În general legumele cu frunze verzi sunt o sursă bogată de magneziu.

Mai mult de atât, legumele mâncate crude pot ajuta la eliberarea de stres printr-un mod pur mecanic: ron­ţăirea unei frunze de ţelină sau a unui morcov ajută la scăderea tensiunii unui maxilar încleştat.

Migdale şi fistic

Fisticul, nucile sau seminţele pot fi o sursă importantă de acizi graşi omega-3. Dacă mănânci în fiecare zi echivalentul a câte migdale poţi ţine într-un pumn, este cantitatea suficientă pentru a-ţi scădea nivelul colesterolului, pentru a reduce inflamaţiile arterelor inimii, a riscului de diabet zaharat şi constituie şi o protecţie împotriva stresului.

Migdalele sunt pline de vitamine: vitamina E care ajută sistemul imu­­nitar, o gamă de vitamine B care fac organismul mai rezistent în si­tuaţiile de stres şi ne feresc de de­presie. „Migdalele sunt re­co­man­date, dar în cantităţi mici pentru că ar putea duce la kilgrame nedorite în plus”, atenţionează nutriţionistul Bogdan Guinea.

Lapte cald

Laptele este un bun remediu pentru persoanele care sunt prea agitate înainte de ora de culcare sau pentru cei cu insomnii. Calciul conţinut de lapte ajută la păstrarea unei dispoziţii pozitive şi înlătură starea de anxietate, mai ales pentru femeile aflate în perioada de menstruaţie.

ALTE REGULI

De ce sunt bune exerciţiile pentru dispoziţie, iar carnea e contraindicată

Pe lângă schimbarea dietei, unul dintre cele mai bune remedii pentru stres rămâne mişcarea. Exerciţiile aerobice cresc oxigenarea sângelui şi se produc endorfine, substanţe chimice care te fac să te simţi fericit. Pentru a obţine cele mai bune rezultate, 30 de minute de exerciţii sunt recomandate de cel puţin 3-4 ori pe săptămână.

“În schimb, consumul excesiv de carne ne poate da o stare generală de indispoziţie tocmai pentru că se digeră greu şi irită tubul digestiv”, mai comentează nutriţionistul Bogdan Guiunea.

Medicii avertizează şi asupra faptului că oamenii care prin natura muncii lor sunt puşi sub o presiune constantă, sunt mai vulnerabili la orice: de la răceli la hipertensiune şi boli de inimă.