Vă prezentăm 5 teste screening necesare bărbaţilor:
1. Testul pentru cancerul de prostată
Cancerul de prostată este cel mai comun tip de cancer al bărbaţilor, după cancerul de piele.
Două teste initţale sunt frecvent folosite pentru diagnosticarea cancerului de prostată în absenţa simptomelor. Unul dintre ele este tuşeul rectal, în care medicul palpează prostata prin rect pentru a afla dacă prezintă denivelări cunoscute sub numele de noduli. Celălat test este un test de sânge folosit pentru a detecta o substanţă secretată de prostată numită antigen specific prostatei (PSA )
Cancerul de prostată afectează în special bărbaţii în vârstă. Patru din cinci cazuri sunt diagnosticate la bărbaţii cu vaârsta peste 65 de ani, iar mai puţin de 1% au vârsta sub 50 de ani. Deşi rar cancerul de prostată poate fi întâlnit şi la pacienţi de 30-40 de ani.
2. Testul pentru cancerul testicular
Cancerul testicular apare atunci când la nivelul testiculului se formează celule anormale în mod necontrolat.
Acest tip de cancer este mai frecvent la bărbaţii î’ntre 20 şi 34 de ani. Este considerat ca fiind unul dintre cele mai curabile forme de cancer, mai ales când este detectat timpuriu.
Factori de risc:
– un testicul necoborât (criptorhidie)
– infertilitatea
– sindromul Klinefelter: boala genetică care apare la bărbaţi (în mod normal bărbaţii au un cromozom X şi unul Y, cei cu sindrom Klinefelter au cel puţin doi cromozomi X şi rareori chiar trei sau patru)
– antecedente familiale de cancer testicular.
Cele mai multe anomalii ale testiculelor sunt descoperite la autoexaminare sau la examenul general de rutină efectuat de medic.
3. Testul pentru cancerul colorectal
Cancerul colorectal este denumirea comună folosită pentru cancerul de colon şi ăentru cel de rect, pentru că au simptome asemănătoare.
Factorii de risc:
– vârsta– riscul de apariţie a cancerului colorectal creşte considerabil după vârsta de 50 de ani
– istoricul medical familial (antecedentele heredo-colaterale). Persoanele care au o rudă de gradul întâi (părinţi, fraţi, surori), cu neoplasm colorectal, au un risc crescut de a dezvolta şi ei boala..
Pe langa anamneză şi istoricul medical, sunt necesare unele investigaţii pentru a confirma diagnosticul de cancer colorectal:
– colonoscopia este o investigaţie în care este utilizat un tub cu fibre optice (endoscop), capabil să vizualizeze lumenul intestinului gros (colon, sigmoid)
– endoscopia este necesară în cazul pacienţilor care acuză simptome precum sângerarea inexplicabilă de la nivelul rectului, constipaţie sau diaree cronică sau durere la nivelul abdomenului inferior
– tuşeul rectal este o examinare de rutină în care medicul examinează digital regiunea anală şi rectul şi poate identifica cu uşurinţă sângerarea activă apărută la acest nivel, durerea rectală sau adenomul de prostată
– colonoscopia virtuală este o metodă de investigaţie imagistică, ce foloseşte un computer şi un aparat care emite raze X şi care permite vizualizarea radiologică a lumenului intestinal. Această investigaţie este folosită ca metodă de screening pentru cancerul colorectal în cazul persoanelor cu un risc mic de apariţie a bolii.
4. Testul pentru cancerul de piele
Cea mai gravă formă a cancerului de piele este melonomul. Melanomul este o formă de cancer cutanat care îşi are originea în celulele producătoare de pigment denumite melanocite. Aceste celule devin anormale, cresc necontrolat şi invadează în mod agresiv ţesuturile din jur.
Factorii de risc:
– istoric de expunere la radiaţii ultraviolete (UV)
– expunerea la soare reprezintă factorul de risc cel mai important pentru melanom
– expunerea la UV în saloanele de bronzat (solar)
– istoric de arsuri solare, mai ales în perioada copilăriei
– istoric personal de melanom sau de altă tumoră cutanată
– aluniţe atipice
– mai mult de 50 de aluniţe pe corp
– persoanele cu ten deschis care se ard mai degrabă decât se bronzează
– mulţi pistrui (extinşi) la nivelul porţiunii superioare a spatelui
– alte forme de cancer ca şi leucemia sau limfomul
– sistem imun deficitar
– o boală rară moştenită numită xeroderma pigmentosum (o boală în care organismul nu poate reface leziunea celulelor cauzată de către razele UV)
– tratamentul cu UV tip A (PUVA), folosit pentru a trata afecţiuni dermatologice ca şi psoriazisul
Screeningul include auto-evaluarea pielii pentru a observa dacă există schimbări ale aspectului aluniţelor: formă, culoare, mărime.
5. Testarea tensiunii arteriale
Tensiunea arterială poate creşte odată cu vârsta, dar sunt şi alţi factori care pot duce la hipertensiune ca stilul de viaţă sau greutatea.
Semnele şi simptomele hipertenisunii arteriale sunt extrem de subtile şi s-ar putea ca această boală să nu fie depistată mulţi ani. Iar acest lucru poate afecta în mod destul de grav inima, vasele de sânge, rinichii şi alte părti ale corpului.
De aceea, toate persoanele adulte trebuie să îşi măsoare tensiunea arterială cel puţin de câteva ori pe an. În cazul în care este descoperită o valoare a presiunii arteriale mai mare de 120/80 mm col Hg, trebuie stabilite consultaţii regulate.
