TOP 10 riscuri şi dezavantaje ale consumului de băuturi acidulate pe timpul verii. Ce se întâmplă dacă bei două cutii de suc pe săptămână?

Băuturile acidulate pot conduce la apariţia inflamaţiilor în vasele de sânge şi scad nivelul colesterolului “bun” – HDL. De asemenea, zahărul prezent în cantităţi mari în aceste băuturi răcoritoare are o mulţime de alte efecte negative asupra sănătăţii.

Ce se întâmplă dacă bei două cutii de suc pe săptămână?

De pildă, potrivit experţilor din Marea Britanie, consumul a doar două cutii de băutură carbogazoasă pe săptămână dublează riscul de cancer pancreatic.

În plus, cercetătorii danezi au scos la lumină faptul că bauturile acidulate non-dietetice conţin cantităţi mari de grăsimi greu de detectat în organism.

Un studiu a descoperit că dacă se consumă de băuturi răcoritoare cu conținut de zahăr și cofeină în timp ce se exercită efort fizic în condiții de temperatură ridicată, există un risc crescut de boli renale.

Este avertismentul lansat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Buffalo, New York, care a studiat adulții sănătoși într-un mediu de laborator ce imita condițiile de muncă pe un teren agricol într-o zi caniculară (peste 35 de grade Celsius).

Echipa de specialişti a descoperit niveluri mai ridicate de creatinină în sânge și o rată scăzută de filtrare glomerulară – markeri pentru leziuni renale – după testul cu  băuturi răcoritoare. Aceste schimbări nu au apărut atunci când participanții au băut apă.

În plus, concentrațiile plasmatice ale vasopresinei din sânge, un hormon anti-diuretic care ridică tensiunea arterială, au fost mai mari în timpul și după testului cu băuturi răcoritoare. Consumul de băuturi răcoritoare în timpul și după exercitarea de efort fizic în căldura nu ne rehidratează, au explicat cercetătorii.

Băuturile carbogazoase, cofeinizate, sunt non-alcoolice, fiind preparate din apă, cafeină, un agent aromatizat, zahăr sau îndulcitori artificiali. Oamenii de ştiinţă susţin că acestea au cel puţin 10 efecte toxice pentru organism:

1. Creşterea în greutate şi obezitate

Consumul zilnic a 330 ml băuturi carbogazoase se traduce prin creşterea în greutate cu 500 g într-o singură lună. Potrivit studiilor, după fiecare pahar consumat riscul de obezitate creşte de 1,6 ori.

2. Apariţia diabetului zaharat

Diabetul este o consecinţă a creşterii în greutate şi a obezităţii, deoarece produsele care favorizează surplusul de kilograme cresc riscul apariţiei diabetului zaharat, afectând capacitatea organismului de a procesa zahărul.

3. Scăderea densităţii osoase

Potrivit specialiştilor, aciditatea din aceste băuturi scade densitatea osoasă şi promovează pierderea calciului din organism, astfel, riscul de osteoporoza creşte alarmant. Consumul ridicat de sodiu în rândul copiilor reprezintă un factor de risc pentru calcifierea normală a oaselor.

4. Carii dentare

Potrivit oamenilor de ştiinţă, băuturile carbogazoase sunt responsabile de dublarea sau triplarea incidenţei cariilor dentare, deoarece acestea atacă şi dizolvă smalţul dinţilor. Acidul din băuturi face mai mult rău danturii decât zahărul solid conţinut de bomboane!

5. Bolile renale

Cercetătorii au demonstrat că prin consumul unei cantităţi ridicate de băuturi carbogazoase riscul dezvoltării litiazei renale este foarte ridicat din cauza acidităţii acestor produse şi a dezechilibrelor minerale radicale.

6. Hipertensiune arterială

Ingestia unei cantităţi ridicate de fructoză, care se găseşte în special în băuturile răcoritoare, determină creşterea presiunii sanguine.

7. Sindromul metabolic

Băuturile carbogazoase reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea sindromului metabolic, care se manifesta prin: hipertensiune arterială, obezitate, hipercolesterolemie şi rezistenţă la insulină.

8. Alte afecţiuni ale sistemului digestiv

Indiferent de compania producătoare, băuturile carbogazoase au un PH acid de 2.51, adică aproximativ acelaşi ca şi oţetul, dar conţinutul de zahăr maschează nivelul ridicat al acidităţii. Comparativ, PH-ul apei este 7. Din întregul sistem digestiv (de la gură până la rect),  numai stomacul rezistă într-un mediu acid cu pH-ul 2.0.

Acidul fosforic din băuturile carbogazoase concurează cu acidul clorhidric din stomac, afectând funcţiile acestuia. În consecinţă, alimentele rămân nedigerate şi apar probleme precum: indigestia, gaze intestinale, balonarea.

9. Deshidratare

Băuturile carbogazoase au proprietăţi asemănătoare diureticelor, conducând la deshidratarea organismului, în condiţiile în care cafeina este un diuretic care determina creşterea volumului de urină.

De asemenea, nivelul ridicat de zahăr determină retenţia apei în organism deoarece rinichii urmăresc eliminarea excesului de zahăr din sânge. Astfel, atunci când veţi consuma un pahar cu suc carbogazos pentru a vă potoli setea, veţi constata că efectul va fi contrar!

10. Ingestia de toxine – aspartamul

Substanţa toxică din băuturile carbogazoase este un îndulcitor artificial numit aspartam, care este produs din trei substanţe chimice: acid aspartic, fenilalanină şi metanol.

Cu toate că are peste 92 efecte secundare, aspartamul este frecvent adaugat în compoziţia produselor alimentare deoarece este de 200 ori mai dulce decat zahărul normal.